Rugăciuni

Doamne, miluieşte pe cei ce mă urăsc, se sfădesc cu mine şi mă ocărăsc, asemenea şi pe cei ce mă grăiesc de rău, ca nu cumva vreunul din ei să pătimească ceva rău pentru mine, necuratul, nici în veacul de acum, nici în cel ce va să fie. Ci-i sfinţeşte pe dânşii cu mila Ta, şi-i acoperă de bunătatea Ta, Preabunule Stăpâne. Amin.

Stăpâne, Doamne, cel preacurat şi Ziditor a toată făptura, Care pentru iubirea Ta de oameni ai prefăcut coasta strămoşului Adam întru femeie şi i-ai binecuvântat şi ai zis: „Creşteţi şi vă înmulţiţi şi stăpâniţi pământul”, şi pe amândoi i-ai arătat un trup, iar cei pe care i-a însoţit Dumnezeu, omul să nu-i despartă, caută din cer, Preabunule Părinte, şi vezi jalea şi durerea ce au năpădit inima şi sufletul meu ce se vede astăzi despărţit de fiinţa pe care Tu, Doamne, mi-ai dat-o să-mi fie soţ (soţie) şi sprijin în această viaţă.

Doamne, Dumnezeule, Cel ce de bunăvoia Ta ai adus toate dintru nefiinţă întru fiinţă, şi cu puterea  Ta păstrezi făptura, chivernisind lumea cu purtarea Ta de grijă, Tu, Care din patru stihii ai aşezat făptura şi cu patru vremi ai încununat curgerea anului, fii binecuvântat!

Dumnezeule Preasfinte, izvor de nemărginită înţelepciune şi bunătate, făcător al tuturor celor văzute şi nevăzute, ascultă rugăciunea noastră, ce înălţăm către Tine cu multă umilinţă. Întăreşte, Bunule, pe cârmuitorii noştri bisericeşti şi lumeşti. Dă-le lor să cugete cele bune şi folositoare pentru Biserica şi Ţara noastră. Apără-i de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, ca să ne poată îndrepta pe calea propăşirii, cu pace şi dragoste.

Te rugăm, Doamne, vindecă durerea acestui copil, robul Tău (numele). Alungă de la el toată boala şi toată neputinţa. Tu, Care eşti doctor al sufletelor şi al trupurilor, arată şi acum puterea milostivirii Tale. Vindecă-l pe el, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, cu ru­găciunile pe care le înalţi înain­tea Fiului tău şi Dumnezeului nostru. Vindecaţi-l pe el, Sfinţilor care aţi primit de la Dumnezeu da­rul tămăduirii şi aţi vindecat mulţime de bolnavi.

Dumnezeul meu, Tu mi-ai dat o soţie ca tovarăşă nedespărţită a vieţii mele şi să-mi fie părtaşă soartei în timpul călătoriei mele pe pământ. Fă, Preabunule, să cunosc că încredinţându-mi această fiinţă, din mâinile Tale mi-ai încredinţat-o, să-i fac fericirea şi să lucrăm împreună virtutea; că floarea frumuseţii, blândeţii şi a bunătăţii fiind însuşirile firii sale, totdeauna este supusă, prin însăşi firea sa, la felurite slăbiciuni şi neputinţe. Ajută-mi să nu fiu asupritor şi nedrept cu ea. Să nu pretind lu­cruri mai presus de puterile ei şi împotriva dreptului cuvânt.

Sculându-ne din somn, cădem către Tine, Bunule, și cântare îngerească strigăm Ție, Puternice: Sfânt, Sfânt, Sfânt ești, Dumnezeule; pentru rugăciunile îngerilor Tăi, miluiește-ne pe noi. / Din pat și din somn m-ai ridicat, Doamne; mintea mea o luminează, inima și buzele mele le deschide ca să Te laud pe Tine, Sfântă Treime: Sfânt, Sfânt, Sfânt ești, Dumnezeule; pentru rugăciunile tuturor sfinților Tăi, miluiește-ne pe noi.

Dumnezeule al dragostei, Ţie sunt dator a-Ţi mulţumi pentru dulcele simţământ al dragostei şi ocrotirii, de care mă bucur. O, Cel ce eşti izvorul tuturor bunătăţilor, revarsă binecuvântarea şi binefacerile Tale peste acela pe care inima mea îl cinsteşte şi îl iubeşte, peste robul Tău (numele). Apără-l de toate primejdiile ce bântuie viaţa muritorilor pe pământ. Fă să răsară asupra lui întotdeauna un soare strălucitor, ca să risipească norii grijilor şi ai suferinţelor din viaţa lui.

Dumnezeul meu, plăcut-a voii Tale celei nepătrunse de mintea omenească să-l ia la Tine pe soţul meu. Grea este crucea ce mi-ai dat-o să o port. La cine însă voi căuta scăpare, fără numai la Tine, Cel ce eşti Apărătorul şi sprijinul atotputernic al văduvelor şi Părintele cel Atotbun al orfanilor! Ajută-mi ca unei neputincioase, hrăneşte-mă ca pe o sărmană şi mă întăreşte a face întru toate voia Ta cea sfântă!

Mărturisesc Ţie Doamne, Dumnezeul meu, Celui în Treime slăvit şi închinat: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh - păcatele mele făcute în toate zilele vieţii mele şi până în ceasul de faţă cu lucrul, cu cuvântul, cu gândul, cu vederea, cu auzul, cu mirosul, cu gustul, cu pipăitul şi cu toate simţurile mele sufleteşti şi trupeşti, prin care Te-am mâniat pe Tine, Dumnezeul meu, şi am nedreptăţit pe aproapele. Pentru toate acestea mă simt vinovat înaintea Ta şi vreau să mă pocăiesc. De aceea, cu smerenie, mă rog: iartă-mă şi mă dezleagă de toate păcatele, ca un bun şi de oameni iubitor.

Doamne, Dumnezeul cerului şi al pământului, care cu înţelepciunea Ta ai zidit pe om din ţărână şi ai suflat în faţa lui suflare de viată, făcându-l om viu, vieţuitor vremelnic şi veşnic; apoi, binecuvântându-l, ai zis: „Creşteţi şi vă înmulţiţi, umpleţi pământul şi-l stăpâniţi”; iar în Cana Galileei prin Unicul Tău Fiu, Iisus Hristos, ai binecu­vântat nunta şi prin aceasta naş­terea de fii şi fiice, cu adâncă umilinţă Te rugăm, ajută-ne cu Darul Tău, totdeauna a ne îm­plini datoriile noastre de pă­rinţi, în creşterea bună a copi­ilor noştri.

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, primeşte smerita mea rugăciune şi nu ne pierde întru mânia Ta cu vărsarea ploilor necontenite. Ci porunceşte norilor să se împrăştie şi razele soarelui să strălucească pe pământ, spre înmulţirea roadelor pământului şi adunarea lor, ca toată îndestularea având să preaslăvim numele Tău, al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.