Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie: „Mircea cel Bătrân a rămas profund atașat de Biserica Ortodoxă, fiind fiu duhovnicesc al Sfântului Nicodim de la Tismana”
„Prin ctitorirea Coziei, Voievodul Mircea cel Bătrân arăta întregii Europe potenţialul cultural al artei religioase din Țările Române. Pictura şi arhitectura lăcaşului de cult au fost concepute sub influenţa isihasmului. Întemeiată pe tradiţia Părinţilor, înnoirea duhovnicească exprimată dogmatic în scrierile Sfântului Grigorie Palama şi în sinoadele acestui secol a exercitat o influenţă uriaşă asupra întregii lumi ortodoxe, atât în plan duhovnicesc, cât şi în planul artei creştine, prin capacitatea de sugerare a unei adânci vieţi spirituale prin chipurile sfinţilor ce au fost pictaţi în pronaosul bisericii închinate Preasfintei Treimi”, a subliniat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie la Mănăstirea Cozia cu prilejul pomenirii Voievodului Mircea cel Bătrân.
Înaltpreasfinția Sa a vorbit și despre rolul misionar al ierarhilor, preoților și călugărilor în secolul al XIV-lea, relații ce consfințeau o tradiție care în secolele următoare, prin daniile voievozilor români, a contribuit decisiv la păstrarea Ortodoxiei în spațiile cucerite de otomani: „În timpul lui Mircea cel Mare, Mitropolia Țării Românești a consolidat relaţii cu lumea creştină, sporind considerabil legăturile cu Patriarhia de Constantinopol, cu Bisericia bulgară, „grație corespondenței purtate, între anii 1381 și 1393, de către patriarhul Eftimie al Târnovei cu mitropolitul Ungrovlahiei, Antim Critopoulos, cu cea sârbă sau cu marile centre ale monahismului de la Muntele Athos şi Sinai. Remarcabil rămâne faptul că peste 20 de documente vorbesc despre relaţiile lui cu Biserica Ortodoxă şi daniile acordate în Ţara Românească şi Balcani.
În aceeași perioadă, are loc „prima participare a românilor la un congres internaţional”. O delegație a Ţării Româneşti (cu un laic în frunte, boierul Tugomir sau Dragomir), alături de reprezentanţii Moldovei, Georgio Samusinis (Gheorghe din Samuşeni) şi Stanislaus Rotompan, au participat la Sinodul unionist de la Constanţa (1414-1418), din sudul Germaniei.
Pentru dezvoltarea culturii religioase, a sprijinit în repetate rânduri Mitropolia din Târgovişte, ajutând totodată şi bisericile din Silistra (Cuvioasa Parascheva), Niculiţel (Sfântul Atanasie), Enisala şi Murighiol, sau contribuind la repararea Bisericii Domneşti din Curtea de Argeş şi a vechilor ctitorii ale târgului Bucureşti, ori ale bisericilor de mir din Drobeta-Turnu Severin, Curtea de Argeş, Câmpulung şi Hârtieşti (Argeş)”.
Chiriarhul Râmnicului a vorbit despre pictura Mănăstirii Cozia care „se distinge în arta epocii prin sensul euharistic al reprezentărilor sale. Ansamblul iconografic din pronaos înfăţişează Sinaxarul, Imnul acatist şi Sinoadele ecumenice. Pictura, de o excepţională calitate, aparţine artei monastice bizantine paleologe, redescoperind vocaţia pedagogică a picturii, a cărei coerenţă este asigurată de ideea jertfei euharistice”.
