Eşti aici

ÎPS Varsanufie a participat la Ședința solemnă de la Primăria Municipiului Râmnicu-Vâlcea și la simpozionul organizat de Arhivele Statului Vâlcea, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România

27 Martie / Cultural

Astăzi, 27 martie, se împlinesc 100 de ani de Unirea Basarabiei cu România, eveniment ce a reprezentat un moment esenţial pentru anul istoric 1918, care a culminat cu Marea Unire a tuturor românilor de la 1 decembrie.

Cu acest prilej au fost organizate evenimente festive, științifice și culturale, la instituțiile administrative, de cultură și învățământ din județul Vâlcea.

La Primăria Municipiului Râmnicu-Vâlcea a avut loc Ședința festivă la care au participat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, domnul Florian Marin, Prefectul Județului Vâlcea, domnul Constantin Rădulescu, Președintele Consiliului Județean Vâlcea, domnul Mircea Gutău, Primarul Municipiului Râmnicu-Vâlcea, împreună cu membrii Consiliului Local, reprezentanți ai instituțiilor de cultură și învățământ din județ.

Prezent la eveniment, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie a adresat mesajul intitulat Unirea Basarabiei cu România, un ideal pe care nu trebuie să-l părăsim, precizând faptul că „Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2018 drept Anul Omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 pe tot cuprinsul Patriarhiei Române, având în vedere că anul acesta se împlinesc 100 de ani de la înfăptuirea acestui ideal spre care a năzuit poporul român de veacuri.

Sărbătorim în acest an, 2018, împlinirea Centenarului de la înfăptuirea Unirii Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Regatul României, în anul 1918, după încheierea Primului Război Mondial. Intrarea României în această conflagrație mondială (4/17 august 1916) a urmărit, de fapt, întregirea neamului românesc și făurirea statului național unitar. Astfel, acesta este cel mai potrivit moment pentru a recunoaște unitatea neamului românesc în cursul istoriei ca și consecință a identității spirituale creștine a poporului nostru.

Acest moment din istoria neamului românesc reprezintă un moment binecuvântat pentru noi toți de a-i aduce mulțumire lui Dumnezeu pentru darul pe care ni l-a făcut și anume acela de a ne dărui libertatea și unitatea națională.

Unitatea noastră ca popor are, de bună seamă, ca temelie, identitatea spirituală a noastră, ca popor creștin. Nașterea noastră ca popor a fost dublată de nașterea noastră întru Hristos, deoarece încreștinarea poporului nostru de către Sfinții Apostoli Andrei și Filip s-a făcut odată cu etnogeneza poporului român. Conştiinţa Neamului nostru este păstrată, fără doar şi poate, prin conlucrarea Statului cu Biserica. Biserica niciodată nu a desconsiderat politica, dar nici nu s-a implicat în aceasta. Ajutorul pe care Biserica îl dă cetățenilor rămâne real câtă vreme ea rămâne neangajată politic.. Așa cum slujitorii Bisericii au obligația de a nu se implica în viața politică, la fel purtătorii puterii de stat sunt datori să respecte tradiția unei societăți, să promoveze valorile tradiționale ale acesteia. Memorabile, în acest sens, sunt cuvintele rostite de Iuliu Maniu, la Alba Iulia, în discursul său, cu prilejul proclamării României Mari :„Noi, onorată Adunare Naţională, privim înfăptuirea unităţii noastre naţionale un trimf al libertăţii omeneşti. Noi nu voim să devenim din oprimaţi oprimatori, din asupriţi asupritori. Noi voim să întronăm pe aceste plaiuri libertatea tuturor neamurilor şi a tuturor cetăţenilor. Noi propunem decretarea unirei cu Regatul României a întregei Transilvanii, a întregului Banat şi a întregului teritoriu locuit de Români al Ungariei. Pe aceste teritorii locuiesc însă şi alte neamuri, cu alte însuşiri şi alte tradiţii. Noi nu voim să răpim individualitatea etnică, nici fiinţa naţională a acestor neamuri. Noi nu vroim să răpim limba nimănui, ci vrem ca fiecare om să aleagă liber limba şi credinţa în care vrea să trăiască atât în viaţa lui particulară, cât şi în legătură cu viaţa de stat. Noi nu vrem să verse nimenea lacrimile pe cari le-am vărsat noi atâtea veacuri”. Respectul față de valorile Neamului nostru este astfel o datorie a oricărui cetățean și, cu atât mai mult, a celor care conduc societatea românească de astăzi. A încerca în oricare fel să schimbăm valorile Neamului românesc înseamnă a încerca să distrugem conștiința acestui Neam, pentru care s-au jertfit înaintașii noștri.

Fără a ne păstra conștiința de neam, fără a lupta pentru unitatea noastră, fără a păstra nealterată credința noastră ortodoxă pe care am primit-o ca dar suprem de la moșii și strămoșii noștri, nici constituția, nici altă carte de legiuri nu mai poate avea vreo valoare. Biserica dintotdeauna a militat pentru unitatea tuturor oamenilor, dar, în același timp, pentru salvarea specificității personale a fiecăruia, pentru menținerea identității personale a fiecărui neam în parte.

Prin manifestările de astăzi marcăm o primă etapă importantă din cadrul Marii Uniri de la 1918, și anume Unirea Basarabiei cu România, ce a avut loc la 27 martie / 9 aprilie 1918 şi a fost în fapt reunificarea vechii provincii româneşti Basarabia, ruptă de Moldova şi alipită de Rusia în 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare.

Din păcate, unirea Basarabiei cu România a fost departe de a fi pentru totdeauna.  Rupt prin ultimatumul din iunie 1940, vremelnic readus alături de ţară în 1941-1944, soarta teritoriului dintre Prut şi Nistru rămâne şi astăzi o problemă nerezolvată a țării noastre. Avem o singură certitudine: de secole, dorinţa de unire e exprimată şi dincoace, şi dincolo de Prut, cu tragedii şi sacrificii înşirate în timp, pe care generaţiile de azi şi cele de mâine au datoria să le cunoască, chiar dacă unii din mai marii lumii acesteia se străduiesc să împiedice împlinirea acestui deziderat, deși în ultimele zile, se aud voci tot mai coerente prin care se exprimă dorința de a-i aduce pe frații noștri români din Basarabia acolo unde le e și sufletul: România”.

După încheierea ședinței, Înaltpreasfinția Sa a participat împreună cu domnul Prefect Florian Marin, doamna Subprefect Aurora Gherghina, la manifestările organizate la Arhivele Statului, Direcția Județeană Vâlcea, eveniment la care au fost prezenți reprezentanți ai instituțiilor administrative și de cultură. 

Alte articole despre: