„Chipul Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul iradia credința, blândețea, erudiția și dragostea față de oameni ”
„Deși străin de neam, Sfântul Antim Ivireanul s-a înrudit duhovnicește cu românii prin credința dreptmăritoare pe care a mărturisit-o cu prețul propriei sale vieți, dar și prin virtutea filoxeniei, iubirea de străini, manifestată reciproc între el și credincioșii pe care i-a păstorit cu multă grijă părintească”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie la hramul Mănăstirii Antim din municipiul Râmnicu-Vâlcea.
„Ierarhul cu origini georgiene - a accentuat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie - a devenit un stâlp de lumină din care iradia credința, blândețea, erudiția și dragostea față de oameni, urmând întru totul îndemnul Mântuitorului Hristos care zice: „Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, aşa încât să vadă faptele voastre cele bune şi să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri” (Matei V, 16).
Sfântul Antim Ivireanul a sesizat legătura spirituală între cult și cultură, căci cultura izvorăște din cult, din slujbele Bisericii și din iluminarea produsă de harul Duhului Sfânt care se pogoară tainic în sufletele dispuse să-l primească și să-l convertească sinergic în acte doxologice și creatoare.
Traducerile cărților bisericești de cult din limba greacă și tipărirea lor în limba română reprezintă o lucrare prin care Sfântul Antim Ivireanul a îmbogățit viața duhovnicească Bisericii noastre Ortodoxe strămoșești, noi folosind astăzi, în mare parte, aceleași formule și expresii liturgice precum le-a lăsat el.
Nu a fost doar un slujitor al lui Dumnezeu, ci și un slujitor al oamenilor, cărora s-a dedicat cu iubire și responsabilitate, după cuvântul Sfântului Apostol Pavel: „Ia aminte la tine însuţi şi la învăţătură; stăruie în acestea, căci, făcând aceasta, şi pe tine te vei mântui şi pe cei care te ascultă” (Romani IV, 16). Cu fiecare ocazie, Sfântul Antim Ivireanul s-a străduit să demonstreze și să promoveze legătura intrinsecă dintre Cuvânt și cuvinte, înțelegând Biserica drept «școală a mântuirii». Predicile sale, rostite în limba vechilor cazanii, sunt adevărate tratate duhovnicești, care îl surprind pe om în reala lui condiție și îl fac să-și dorească moștenirea cea veșnică și netrecătoare a Împărăției Cerurilor”, a încheiat Înaltpreasfinția Sa.
