Eşti aici

Slujire arhierească la Mănăstirea Bistrița

14 Aprilie / Viața Eparhiei

În Duminica a V-a din Sfântul și Marele Post al Paștilor, a Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, 14 aprilie, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a slujit la Mănăstirea Bistrița, din comuna Costești, Protoieria Horezu.

Evanghelia acestei duminici (Marcu X, 32-45) ne arată cererea a doi ucenici ai Domnului Hristos, Iacov și Ioan, fiii lui Zevedeu, de-a sta unul de-a dreapta și altul de-a stânga Lui, în Împărăția cerurilor.

În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie a arătat că cinstea plăcută lui Dumnezeu nu se dobândește prin poftă de stăpânire și slavă deșartă, ci prin smerenie. De aceea, în vremea acestui post, Biserica ne cheamă să renunțăm la iubirea egoistă și la dorința de slavă deșartă, prin post, smerenie, pocăință și slujirea prin faptă a semenilor noștri.

 

Evanghelia acestei duminici mai relatează cuvântarea Mântuitorului Hristos despre prevestirea morții și Învierii Sale, adică botezul suferinței și sângelui din timpul Pătimirilor Sale și paharul pe care Mântuitorul urma să-l bea, care este însăși moartea Lui.  

Duminica a V-a din Sfântul și Marele Post al Paștilor este numită și Duminica Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, pentru că această sfântă cuvioasă, este pildă a pocăinței pentru credincioșii care caută înnoirea duhovnicească. Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca este pomenită în ziua de 1 aprilie. Evanghelia acestei duminici (Luca 7, 36-50) reliefează pilda femeii păcătoase care s-a pocăit de păcatele sale.

Mănăstirea Bistrița este aşezată într-o veche vatră sihăstrească şi la o distanţă de 43 km de Râmnicu-Vâlcea, în comuna Costeşti, județul Vâlcea, Mănăstirea Bistriţa a fost ctitorită la începutul anilor 1490, iar din anul 1497 aici se află spre cinstire moaştele Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul.

Trecerea timpului, dar mai ales cutremurul din anul 1838 au afectat mult locașul de cult, stare de degradare care a determinat demolarea bisericii. Reconstrucţia bisericii mănăstirii a fost începută în anul 1846 de domnitorul Gh. Bibescu şi terminată de domnitorul Barbu Dimitrie Ştirbei în ziua sărbătorii Adormirea Maicii Domnului din anul 1855. Pictura, finalizată în anul 1850, poartă semnătura lui Gheor­ghe Tattarescu. Din ctitoria boierilor Craioveşti se mai păstrează doar biserica bolniţei (1520), cu hramul Schimbarea la Faţă a Domnului. Din aceeaşi perioadă datează şi biserica închinată sărbătorii Intrarea în biserică a Maicii Domnului, aflată în peştera unde erau ascunse moaştele Sfântului Grigorie în vremuri tulburi. Tot în acea peşteră se află Schitul Sfinţilor Arhangheli şi o colonie cu opt specii protejate de lilieci.

Obştea mănăstirii, îndrumată de stavrofora Anastasia Honcioiu, este formată din 55 de maici care au diferite ascultări, între care la atelierele de pictură, broderie, sculptură şi cizelură. 

Mănăstirea Bistrița este una dintre mănăstirile vâlcene unde este citită Psaltirea continuu. De asemenea, slujbele sunt rânduite după tipicul Sfântului Sava, fiind săvârșită Sfântă Liturghie zilnic.

Alte articole despre: