„Sfântul Ierarh Calinic a dobândit vederea lui Dumnezeu în lumină, care este mai presus de orice cugetare”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie
„Sfântul Ierarh Calinic s-a îmbrăcat în veșmântul sfințeniei, fiind pătruns de harul, iubirea și lumina dumnezeiască, ca experiență dobândită prin curățire sufletească, creșterea în virtute spre nepătimire și prin rugăciune neîncetată”, a accentuat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, în ziua de cinstire a ocrotitorului Eparhiei și ctitorul Catedralei Arhiepiscopale „Sfântul Ierarh Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea.
Înaltpreasfinția Sa a săvârșit Sfânta Liturghie a darurilor înainte sfințite, în cadrul căreia a împărtășit cuvânt de binecuvântare, reliefând virtuțile ocrotitorului Arhiepiscopiei Râmnicului: „Efortul Sfântului Calinic de asemănare cu Dumnezeu descoperă rodirile și manifestările sfințeniei, până la o percepere existențială, prin trăire, ca împărtășire de harul dumnezeiesc.
Sufletul omului, creat după chipul lui Dumnezeu, izvorul sfințeniei, se menţine și crește în asemănarea cu Dumnezeu cât este curat şi este legat haric de viaţa spirituală, întrucât nu-L poate cunoaște pe Dumnezeu fără curățirea sufletului. În acest fel privim la viața înveșmântată în sfințenie pe care a trăit-o, întru totul jertfelnic, Sfântul Ierarh Calinic, Episcopul Râmnicului. În leagănul casei părintești din București, aflat în apropierea Bisericii Sfântul Visarion, ca și în leagănul duhovnicesc al Cernicăi, Sfântul Ierarh Calinic L-a căutat pe Dumnezeu și a ajuns, împodobindu-și sufletul cu salba virtuților, să fie privit ca omul lui Dumnezeu, atât de cei din obște și de ucenicii săi, cât și, cu totul minunat, de unii dintre aceia care aveau gânduri potrivnice vieții duhovnicești și care, descoperind lucrarea lui Dumnezeu în viața sfântului, i s-au alăturat în lucrarea ctitoricească și în cea filantropică.
Sfântul Ierarh Calinic s-a făcut părtaș comuniunii de iubire cu Dumnezeu și cu sfinții ierarhi, cuvioși și mărturisitori ai Olteniei de sub Munte și i-a cinstit pe înaintașii săi în scaunul episcopal, apreciidu-le strădaniile pe plan duhovnicesc și cultural. Însă, mai presus de toate, prin împărtășirea de sfințenie a devenit el însuși teofor, hristofor, pnevmatofor și templu al Duhului Sfânt, prieten și casnic al lui Dumnezeu. Și, spune psalmistul, „minunat este Dumnezeu întru sfinții Săi!” (Psalmi CXVII, 36) căci lucrarea lui Dumnezeu devine „prin împărtăşire şi lucrare a sfinţilor. Dumnezeu Se mişcă cu lucrarea Lui în sfinţi şi sfinţii se mişcă prin aceeaşi lucrare, devenită lucrarea lor, în Dumnezeu”, după cum ne încredințează Sfântul Grigorie Palama.
Mai presus de orice, Sfântul Ierarh Calinic a dobândit vederea lui Dumnezeu în lumină, care este mai presus de orice cugetare și pe care a trăit-o, tainic și mistic, ca pregustare anticipată a slavei Împărăţiei Preasfintei Treimi, ca arvună a vieții veșnice”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie.
