Eşti aici

Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie: „Credința mărturisită prin faptele cele bineplăcute lui Dumnezeu ne ajută să dobândim bucuria veșnică de a ne împărtăși de Dumnezeu”

29 Iulie / Viața Eparhiei

Duminică, 29 iulie, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a săvârșit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Ostrov, la Sărbătoarea Cinstirii Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului Îndrumătoarea.

Chiriarhul Râmnicului le-a vorbit celor prezenți la Sfânta Liturghie în ostrovul așezat împreună cu mănăstirea sub ocrotirea Maicii Domnului, despre bucuriile duhovnicești împărtășite de Dumnezeu în familia Sfântului Voievod Neagoe Basarab, ctitorul mănăstirii, dar și despre minunile la care obștea monahală și mulțimile de credincioși au fost părtași înaintea Icoanei Maicii Domnului  Îndrumătoarea.

Explicând pericopa evanghelică a duminicii, Înaltpreasfinția Sa a arătat că „Mântuitorul Hristos îi încredințează pe Sfinții Apostoli în mod treptat de puterea Sa dumnezeiască, pentru a rămâne  „întăriţi şi neclintiţi de la nădejdea Evangheliei” (Coloseni I, 23).

După ce săturase mulțimile din cele cinci pâini și doi pești, Mântuitorul i-a îndemnat pe ucenici să treacă de cealaltă parte a mării, iar El S-a dus în munte să Se roage în singurătate.  S-a retras în pustie și, cunoaștem din Evanghelie, că Își petrecea adesea nopțile în rugăciune, învățându-ne astfel să căutăm liniștea.

În toiul nopții, s-a iscat o furtună, iar corabia era deja în mijlocul mării, fiind învăluită de valuri, situație în care Apostolii își doreau ca Domnul Iisus Hristos să fi fost împreună cu ei și, de aceea, mintea le era în permanență îndreptată către El. L-au văzut pe Mântuitorul că pășea ca pe uscat și venea către ei, însă, crezând că este o nălucă, s-au speriat. Se temeau de valurile mari, dar s-au înspăimântat și pentru că știau că Mântuitorul a rămas să Se roage și nu-L recunoscuseră. Atunci, El le-a vorbit: Îndrăzniți! Eu sunt! Nu vă temeţi!

Cuvântul lui Dumnezeu transformă frica în curaj, astfel încât Petru a îndrăznit să-I spună Mântuitorului: Doamne, dacă ești Tu, poruncește să vin la Tine pe apă!  Domnul i-a zis: Vino!

Petru mărturisește nu doar dorința de a fi alături de Dumnezeu, ci și dumnezeirea Mântuitorului. El mergea pe apă și, prin credință, îi dă și acestuia puterea de a merge, la rândul său, pe apă. A mers către Mântuitorul, însă, la un moment dat, înfricoșându-se de vânt și uitând de puterea dată lui de Dumnezeu, a început să se scufunde și a zis: Doamne, scapă-mă!

Mântuitorul l-a prins de mână și l-a mustrat, că n-a avut credință puternică. A intrat cu el în corabie, iar furtuna s-a potolit. Iar cei din corabie I s-au închinat, zicând: Cu adevărat Tu eşti Fiul lui Dumnezeu.

Evanghelia ne arată că trebuie să îndrăznim către Mântuitorul: să îndrăznim să-L iubim, să îndrăznim să-L mărturisim, să îndrăznim să-I împlinim poruncile, pentru a câștiga împărăția Lui cea veșnică.

Totodată, învățăm din această pericopă evanghelică să avem credință. Petru s-a îndoit și de aceea s-a scufundat. Suntem datori să avem credință, fără a ne îndoi, pentru a nu ne scufunda în această mare a ispitelor. Credința mărturisită prin faptele cele bineplăcute lui Dumnezeu ne ajută să dobândim bucuria  veșnică de a ne împărtăși de Dumnezeu”, a încheiat Înaltpreasfinția Sa.

Alte articole despre: