Cultural

În ziua de 31 ianuarie se împlinesc 601 de ani de la trecerea la cele veșnice a Voievodului Mircea cel Bătrân, Voievod al Țării Românești  și ctitor al Mănăstirii Cozia.

Cuviosul Antonie Schimonahul, „acel sfânt românesc al veacului al XVII –lea”, cum l-a numit Nicolae Iorga, este cel pe care pronia lui Dumnezeu l-a rânduit să reînnoiască duhul cuvioșilor pustnici, care dintru început au ales Iezerul ca loc sfânt de vieţuire, cel care a trăit după pilda sihaștrilor de demult, deschizând drumul iubitorilor de liniște și rugăciune, cel ce ne-a lăsat prin pilda vieții sale un adevărat model de trăire creștină în lume şi de asemenea cale spre desăvârșire în viața monahală.

(Textul a fost publicat în vol. Viața Sfântului Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii,  Editura Praxis,  2016;)

„La Slătioara, în cătunul Vioreşti, pe un podeu de pământ cât o palmă de om, se înalţă ca un potir bisericuţa cunoscută în istoria artei medievale româneşti prin Friza potecaşilor. De jur-împrejurul bisericuţei, sub streaşina de şindrilă, ctitorii s-au nemurit călări pe căluţii lor de munte, într-o adevărată cavalcadă unicat în istoria ortodoxismului. Prin Slătioara, la o mie şapte sute şi[...], trecea graniţa cu Austro-Ungaria. Potecaşii erau ţăranii însărcinaţi să apere graniţa, cu caii lor mici, cutreierând potecile înguste de munte care desenau vremelnica ocupaţie. Ei, potecaşii, conduşi de Vătaful de plai Urşanu, au ridicat bisericuţa. Cavalcada lor reprezenta apărarea de către ei a ţării şi, în aceeaşi vreme, apărarea mesei altarului înfăţişând credinţa creştină. Se ştia despre ei că nu-şi ridicau căciulile înalte nici în faţa domnitorului!”  – Dinu Săraru.

Cu binecuvântarea și sub coordonarea Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, la Editura Praxis a apărut volumul Matericul mănăstirilor vâlcene. O incursiune în spațiul monahal feminin din mănăstirile vâlcene.

Canonizarea Sfinților Daniil și Misail de la Mănăstirea Turnu de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române oferă credincioșilor posibilitatea cunoașterii nevoințelor și a sfințeniei vieții acestora. Cercetând izvoarele aghiografice păstrate în sihăstriile de pe Valea Oltului, Părintele Ștefan Zară și Părintele Antim Motorga au alcătuit o prezentare duhovnicească a  vieții acestor sfinți, lucrare ce a fost publicată, spre zidirea sufletească a credincioșilor, la Editura Praxis a Arhiepiscopiei Râmnicului. 

Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, aniversează, duminică, 30 septembrie, împlinirea a 17 ani de arhierie.

Sfântul Ierarh Antim Ivireanul constituie pentru noi românii, un simbol al renaşterii spirituale, culturale, monahale, dar şi un etalon al credinţei pe pământurile Munteniei şi Olteniei, un exemplu demn de urmat pentru societatea actuală, atât de mult supusă presiunilor secularizării, individualismului, precum şi marginalizării valorilor morale. 

„Ai întemeiat o bibliotecă demnă de văzut cu multă cheltuială, în mănăstirea cea frumoasă a Hurezilor, zidită de tine şi ai umplut-o cu cărţi felurite şi foarte de folos” – adresa doctorul Ioan Comnen în anul 1702, în prefaţa traducerii în greaca vulgară a „Tâlcului Evangheliilor”, aprecierile sale la adresa domnitorului.

„Prin originalitatea rezolvărilor plastice, prin calitatea execuţiei, pictura murală a plaiurilor muntene e marea artă a secolului al XVIII-lea şi a primei jumătăţi a celui de al XIX-lea, care asigură perpetuarea unei structuri mentale şi vizuale demult împământenite, ancorate însă în noi realităţi” – Andrei Paleolog. 

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, joi, 16 august 2018,  la Casa de Cultură „Constantin Brâncoveanu” din Horezu s-a desfășurat spectacolul  „Brâncovenii”.

Odată cu urcarea pe tronul Ţării Româneşti, Sfântul Constantin Brâncoveanu îşi asumă rolul de apărător al drepturilor şi intereselor naţionale în contextul luptelor de expansiune purtate între austrieci, turci şi ruşi, continuator al mişcării culturale şi ctitoriceşti a lui Matei Basarab şi Şerban Cantacuzino, dar şi  protector al Ortodoxiei în spaţiul balcanic, după modelul lui Neagoe Basarab, şi chiar al celei din Orient prin sprijinul masiv acordat patriarhilor Antiohiei şi Ierusalimului, sau georgienilor, la rugămintea Sfântului Mitropolit Antim.

Ziua de 29 iulie a fost proclamată prin Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Naţional al României – „Deşteaptă-te române!”, fiind simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848.