Salina Ocnele Mari

Salina din Ocnele Mari este una dintre cele mai vechi mine de sare din țara noastră. Se întinde pe o suprafață de cinci hectare.

Salina Ocnele Mari, una dintre cele mai vechi mine de sare din țara noastră, se află în localitatea Ocnele Mari, din județul Vâlcea, la mai puțin de 10 kilometri de municipiul Râmnicu Vâlcea. În anul 1912, localitatea a început să fie amenajată ca stațiune balneară și turistică. Locul este vizitat anual, de nenumărați turiști, pentru aerul salin, ștrandurile cu apă sărată și nămolul sapropelic. Salina Ocnele Mari, renumită pentru aerul salin, a fost amenajată, ca punct turistic, în anul 2009, apoi în anul 2015.

Urme ale dacilor și romanilor

Exploatarea sării la Ocnele Mari s-a făcut din cele mai vechi timpuri. În această zonă au fost descoperite numeroase topoare-ciocan de minerit, datând din cultura epocii neolitice, a bronzului și a primei epoci a fierului. Probabil și datorită acestui lucru, conform dovezilor arheologice, aici se văd și astăzi urmele vechii cetăți dacice Buridava, menționată de istoricul grec Ptolemeu.

Exploatarea sării în zona Ocnele Mari a continuat și în timpul cuceririi romane, dovadă fiind castrul roman de la Stolniceni, care a fost construit tocmai pentru a controla această zonă comercială. După cucerirea romană, sarea a fost extrasă și comercializată în folosul locuitorilor zonei. Localitatea Ocnele Mari a fost menționată pentru prima dată într-un document oficial în anul 1402.

Sarea, monopol domnesc

În evul mediu, exploatarea sării capătă o deosebită importanță, salina devenind astfel monopol domnesc. Un avânt deosebit capată exploatarea minieră de la Ocnele Mari în timpul Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, când sarea devine o importantă sursă de venit.

Exploatarea de sare de la Ocnele Mari este unica și cea mai importantă din sud-vestul României, de aici și denumirea de Ocnele Mari. În secolele XVIII-XIX se sapă mai multe guri de ocnă, dar toate se surpă, rând pe rând, lăsând în locul lor adevărate ștranduri cu apă sărată.

Noua salină de la Ocnele Mari

La 30 iunie 2015, vechiul traseu turistic din Salina Ocnele Mari a fost închis, Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea oferind publicului un nou traseu turistic, de patru ori mai mare decât cel vechi, întins pe o suprafață de aproximativ 50.000 metri pătrați. Zona de vizitare, amenajată la o adâncime de aproximativ 100 de metri sub nivelul solului, are o înălțime de aproximativ 70 de metri, cu o temperatură interioară de 12-15 grade Celsius.

Noul traseu turistic, mult mai diversificat, cuprinde zona culturală, zona sportivă, zona de distracţie pentru copiii, zona de tratament, zona de distracţie, precum și o biserică, un restaurant, o cramă, o sală de ședințe etc. Cea mai dezvoltată zonă rămâne însă cea sportivă, care cuprinde terenuri de tenis, fotbal, baschet şi alte sporturi, la mărimea standard pentru competiţiile naționale.

Indicații terapeutice

Sarea, prin natura sa, este o substanță bactericidă, care nu permite dezvoltarea culturilor microbiene, comportându-se ca un dezinfectant. Cei care vizitează salina pot beneficia de o cantitate însemnată de aerosoli salini, care sunt benefici în afecțiunile respiratorii. Aerosolii salini pătrund în organism în mod natural, pe nas, pe gură și prin piele. Prin depunerea și absorția ionilor salini, la nivelul căilor respiratorii, atât superioare (cavitatea bucală, cavitățile nazale și faringe), cât și inferioare (laringe, bronhii, bronhiole și alveole pulmonare), și datorită proprietății puternic higroscopică a sării, ia naștere efectul de diluție a depunerilor de impurități din organismul uman, care provoacă boli și disfuncții respiratorii.

Contraindicații: tuberculoză pulmonară, micoze pulmonare, cancer bronho-pulmonar, boli infecto-contagioase, hipertensiune arterială stadiul II, boala BASEDOW, cardiopatie cronică ischemică decompensată, infarct miocardic recent, angina pectorală cu crize frecvente, cord pulmonar cronic decompensate, epilepsie, afecțiuni neurologice ce evoluează cu pierderea stării de conștiență, claustrofobie, sarcină avansată și status asmaticus.

Program de vizitare

Luni, Marți, Miercuri, Joi: 10.00 - 15.00 (ultima intrare - ora 14.00)
Vineri, Sâmbătă, Duminică: 10.00 - 17.00 (ultima intrare - ora 16.00)

În subteran se intră cu microbuzul, care coboară la un interval de 30 minute.

Pentru informații actualizate privind tarifele de intrare: AICI.

Alte articole despre:

salina ocnele mari sfanta varvara

Alte obiective turistice vâlcene

În Județul Vâlcea se găsesc unele dintre cele mai frumoase obiective turistice din România. Câteva dintre acestea sunt prezentate aici:

Turnul clopotniță / The Bell Tower / Le clocher / Der Glockenturm

Turnul clopotniță a fost construit în anul 1678 de Episcopul Ştefan și a fost reparat, pentru întâia oară, în 1742, de Episcopul Climent.

Ceramica de Horezu - Vâlcea — Ceramica de Horezu

*Ceramica de Horezu este un tip de ceramică românească specific orașului Horezu.*

Valea Lotrului - Vâlcea — Valea Lotrului

Pe valea Lotrului șerpuiește unul dintre cele mai pitorești drumuri turistice din județul Vâlcea. Râul Lotru are o lungime de 77 km. Valea Lotrului străbate zone agroturistice, trei lacuri, cascade și stațiuni montane.

Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni - Vâlcea — Muzeul Satului Bujoreni

Muzeul Satului Vâlcean este un muzeu etnografic în aer liber aflat pe valea Oltului, în comuna Bujoreni. Înființat în 1969 și deschis publicului în 1974, muzeul se întinde astăzi pe o suprafață de 8 hectare. Cu cele aproape 80 de construcții arhitecturale originale și cele peste 12.000 de piese muzeistice ale sale, muzeul reconstituie perfect imaginea funcțională a unei așezări rurale tradiționale, cu toate instituțiile sale social-culturale.

Transalpina - Vâlcea — Transalpina

*Transalpina este cel mai înalt drum rutier din România, cât și din întregul lanț al Munților Carpați, atingând altitudinea maxima de 2145 metri, în Pasul Urdele.*

Lacul Vidra - Vâlcea — Lacul Vidra

*Lacul Vidra este un lac artificial de acumulare. Aflat la altitudinea de 1289 m, lacul alimentează cu apă Hidrocentrala Ciunget.*

Vezi mai multe

Mănăstiri vâlcene

Mănăstirea Dobrușa

Biserica Mănăstirii Dobrușa este una din cele mai vechi aşezări din Oltenia, cu ctitori necunoscuţi, fiind atestată documentar din anii 1500-1520, prin daniile lui jupân Radu, jupân Badea, paharnic şi jupâniţei Vlădoaia.
Mănăstirea Frăsinei

Sfânta Mănăstire Frăsinei din județul Vâlcea a fost ctitorită de Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, între anii 1860-1863, pe locul unei mai vechi biserici, zidite la 1710, de călugării Ilarion şi Ştefan.
Mănăstirea Govora

Sfânta Mănăstire Govora din județul Vâlcea a fost zidită și întreținută de voievozii Țării Românești. În acest loc a apărut prima tipăritură în limba română, anume Pravila de la Govora.
Mănăstirea Gruiul Lupului

Sfânta Mănăstire Gruiul Lupului, aflată în comuna Racovița, județul Vâlcea, a fost întemeiată la 9 august 2009, cu binecuvântarea ÎPS Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului.
Mănăstirea Hurezi

Printre manastirile monumente istorice, care impodobesc pamantul romanesc, Manastirea Hurezi este considerata, impreuna cu schiturile sale, ca cel mai reprezentativ complex de arhitectura, definitoriu pentru „stilul brancovenesc”.
Mănăstirea Iezer

Sfânta Mănăstire Iezer, una dintre cele mai izolate sihastrii din nordul Olteniei, se află în satul Cheia, orașul Băile Olănești, județul Vâlcea. În biserica acestui locaș monahal se păstrează Sfintele Moaște ale Sfântului Cuvios Antonie de la Iezer.
Mănăstirea Jgheaburi

Sfânta Mănăstire Jgheaburi se află în satul Piscul Mare din comuna Stoenești, judetul Vâlcea. Biserica veche, zidită la 1827, este închinată Nașterii Maicii Domnului.
Mănăstirea Mălaia

Sfânta Mănăstire Înălţarea Sfintei Cruci se află în localitatea Mălaia, județul Vâlcea. Piatra de temelie pentru noua biserică a mănăstirii de maici, cu hramurile Înălţarea Sfintei Cruci şi Sfântul Mucenic Ioan Rusul, a fost pusă la 12 iunie 2012.
Mănăstirea Mamu

Sfânta Mănăstire Mamu se află în satul Stănești-Lunca din comuna Lungești, județul Vâlcea. Ctitorită de către Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, biserica mănăstirii păstrează pictura originală, executată de Pârvu Mutu.
Mănăstirea Ostrov

Sfânta Mănăstire Ostrov se află în localitatea Călimăneşti, județul Vâlcea. Biserica mănăstirii a fost ctitorită între anii 1520-1521, de către Sfântul Voievod Neagoe Basarab.
Mănăstirea Pahomie

Sfânta Mănăstire Pahomie se află în satul Cheia din localitatea Băile Olăneşti, județul Vâlcea. Biserica a fost zidită la anul 1520, de către Pahomie monahul şi Sava haiducul.
Mănăstirea Pătrunsa

Schitul Pătrunsa este declarat monument istoric și a fost construit în anul 1740 de către episcopul Climent al Râmnicului. A fost distrus de căderea unei stânci și a fost refăcut în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.