„Mântuitorul Hristos a intrat în chip smerit în Ierusalim, pentru ca noi, prin smerenie, să călătorim pe calea virtuților și să intrăm în Ierusalimul cel ceresc”
„Mântuitorul Hristos a întrat în Ierusalim în chip smerit, ca să pătimească de bună voie, din iubire de oameni. Smerenia Sa era nedesparțită de slava dumnezeirii, precum lumina este nedespărțită de soare”, a accentuat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, la Sărbătorea Întrarea Domnului în Ierusalim, în cuvântul de învățătură împărtășit la Catedrala Arhiepiscopală din Râmnicu-Vâlcea.
Înaltpreasfinția Sa a relifat faptul că „deși poporul, cuprins de o bucurie și însuflețire nemărginită, printr-o participare impresionantă a oferit acestui moment un aspect triumfal, purtând în mâini ramuri de finic, așezându-și hainele pe jos și exclamând „Osana! Binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel” (Ioan XII, 13), Mântuitorul nu a așezat în inima Sa bucuria acelui moment, pentru că Se îndrepta către Sfintele și Mântuitoarele Pătimiri, spre a ne oferi „cu bogăţie intrarea în veşnica Împărăţie a Domnului” (II Petru I, 11)”.
Învierea lui Lazăr era o puternică mărturie de biruinţă asupra morţii, pe care Mântuitorul o arătase, „ca lumea să creadă că de la Dumnezeu a venit” (Ioan XI, 42), și să înțeleagă că Cel care a dăruit viață fiului văduvei din Nain, fiicei lui Iair și lui Lazăr, Își poate dărui și Lui viață, după cum arată Sfântul Ioan Gură de Aur, pentru a crea o legătură nemijlocită cu Dumnezeu, pentru a le dărui, prin Moartea și Învierea Sa, viața cea veșnică. Însă poporul nu deslușea din cuvintele Sale calea Arhiereului Celui Veșnic către patima cea de bună-voie, ci aștepta un împărat pământesc, crezând că El va fi Regele lui Israel, care le va da pâine și îi va izbăvi de dușmanii lor. Însă Hristos Domnul a intrat în Ierusalim împlinind cuvintelor Vechiului Legământ: „Bucură-te foarte, fiica Sionului, veseleşte-te, fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul tău vine la tine drept şi biruitor; smerit şi călare pe asin, pe mânzul asinei” (Zaharia IX, 9). Domnul nostru Iisus Hristos S-a întrupat nu spre a fi proclamat împărat al unui regat pământesc ci, - evidenția Părintele Dumitru Stăniloae -, să restaureze chipul Său în fiecare dintre noi, pentru ca noi să ne regăsim în El. Domnul Slavei Care a venit în lume pentru a reface legătura cu Dumnezeu, stricată demult în Eden prin neascultarea protopărinților noștri, și să aducă mângâiere neamului omenesc căzut. De aceea, se cuvine să așezăm pe calea sălășluirii Mântuitorului Hristos în inimile noastre, florile virtuţilor duhovniceşti, priveghind și rugându-ne pentru a ne împărtăși de cereștile daruri la care Hristos Domnul ne-a făcut părtași”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie.
