Stavrofora Theodora Videscu, „Monahia Platonida. Despina Milița Doamna, soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab”

Înaltpreasfinția Sa, în predoslovia așezată la începutul cărții, intitulată Despina Doamna, soție de voievod sfânt și monhie smerită, arată că „Doamna Despina Milița, soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cunoscută și cu numele de călugărie ca Monahia Platonida, descendentă a familiei bizantine Cantacuzino, a fost fiica despotului sârb, Iovan Brancovici, și nepoată a trei sfinți: a Sfântului Ștefan Brancovici, a Cuvioasei Anghelina și a Sfântului Ierarh Maxim Brancovici, primul episcop al Eparhiei Râmnicului, episcopie înființată de Sfântul Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului.  Nicolae Iorga a descris-o pe Doamna Despina Miliţa drept unul dintre cele mai curate chipuri de doamne române. Foarte evlavioasă, iubind ca şi Neagoe clădirile, juvaierele, cărţile preţioase, bună soţie şi duioasă mamă, ea nu-şi dezminţea neamul înalt din care se cobora.

În anul 1504, Neagoe Basarab s-a căsătorit cu Doamna Despina și au avut împreună şase copii: Ion, Petre şi Anghelina, morţi înainte de vreme, Teodosie, Ruxandra şi Stana. Adresându-se fiului său, Teodosie, Sfântul Voievod Neagoe Basarab a alcătuit celebrele învățături. Nicolae Iorga descrie atmosfera în care au fost educați copiii acestora: În palatul lui Neagoe şi al Despinei, copiii lor sunt crescuţi în norme stricte bizantine ale evului mediu, în camere închise, sub îngrijirea deosebită şi ideală a tatălui. Numele, al Marelui Teodosie, al lui Teodosie Caligraful de mai târziu, n-a fost ales cine ştie cum – Teodosie nu s-a chemat nici un Domn al nostru.

Iubirea față de Dumnezeu și Biserică pe care a purtat-o Doamna Despina ne este dovedită până astăzi prin numeroasele ctitorii și danii făcute diferitelor mănăstiri din țară sau de la locurile sfinte. În acest sens, Nicolae Gane în Trecute vieți de doamne și domnițe menționa că aceasta avea o colecție impresionantă de Evanghelii de aur, căţui de argint, sfeşnice, cruci, inele, paftale, ceşti, toate podoabele ce se puteau culege sau face la noi sau aiurea, podoabe pe care le-a vândut spre a finaliza lucrările la Mănăstirea Curtea de Argeș.

În ținutul Olteniei de sub munte, Doamna Despina a ctitorit Mănăstirea Ostrov, acolo unde după ce i-a pierdut, rând pe rând, pe fiecare dintre cei dragi, domn și copii, s-a călugărit, luând numele de Platonida”.