Eşti aici

Simpozionul Național „Experiența luminii dumnezeiești în teologia și spiritualitatea ortodoxă”

26 Septembrie / Cultural

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopia Râmnicului a organizat luni, 26 septembrie, Simpozionul Național „Experiența luminii dumnezeiești în teologia și spiritualitatea ortodoxă”.

Evenimentul a avut loc în Sala „Gherasim Arhiepiscopul” din cadrul Așezământului „Sfântul Ierarh Antim Ivireanul” și a prilejuit întâlnirea preoților și credincioșilor din Arhiepiscopia Râmnicului cu mai mulți profesori de la Facultățile de Teologie din țară.

În deschidere, Părintele Dr. Mercurie Daniel Apostol, Vicarul Administrativ al Arhiepiscopiei Râmnicului, a transmis mesajul Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, intitulat Realitatea transcendentă a luminii dumnezeiești și posibilitatea vederii acesteia.

Înaltpreasfinția Sa a subliniat că „Isihasmul este lumină spre Împărăția lui Dumnezeu și leagăn al îndumnezeirii prin har, iar omagierea actului de comuniune dintre Dumnezeu și om, rugăciunea, în cadrul unui simpozion la care participă părinți profesori de la facultățile de teologie din țară reprezintă o frumoasă mărturie a faptului că spiritualitatea creștină nu este altceva decât o conformare a vieții trăite prin credință la adevărurile dumnezeiești revelate în chip deplin prin viața și activitatea Mântuitorului Hristos. Ortodoxia nu separă dogmele de trăirea lăuntrică, ci experiența duhovnicească vine să confirme și să experieze adevărurile formulate de Biserică prin dogme.

Spiritualitatea creștină răsăriteană a fost dintodeauna isihastă, liturgică și filantropică, lucru care se fundamentează pe mărturia sfinților și pe tradiția bimilenară a Bisericii, iar aghiografia ortodoxă este, de fapt, tezaurul sacru al iconomiei Duhului Sfânt în lume și în istorie.

Vederea lui Dumnezeu și teologia mistică a caracterului necreat al luminii taborice i-au preocupat pe Părinții Bisericii pe parcursul celor două milenii creștine, fiind prezentate în scrierile care descriu experiențele mistice izvorâte din dorința de a trăi comuniunea cu Dumnezeu, de a-L vedea pe Cel nevăzut, de a-L experia și de a se uni cu El.

O contribuție majoră în teologia ortodoxă revine Sfântului Grigorie Palama, prin elaborarea la nivel teologic a învățăturii despre energiile divine necreate, care stă la temelia credinței în caracterul personal al lui Dumnezeu, în îndumnezeirea omului și în transfigurarea creației. Preocuparea nu era una nouă, fiind regăsită și la marii mistici răsăriteni: Sfântul Grigorie de Nyssa, Sfântul Dionisie Areopagitul, Sfântul Maxim Mărturisitorul, Sfântul Diadoh al Foticei, care au teologhisit experienţele lor duhovniceşti și, vorbind despre lucrarea lui Dumnezeu asupra sufletului omenesc, au afirmat cunoaşterea prin lumină a lui Dumnezeu.

Sfântul Grigorie Palama, în scrierile sale, detaliază experienţa mistică şi ascetică a Părinţilor neptici, alături de care el a trăit în Sfântul Munte şi al căror strălucit reprezentat a fost. Călugării isihaşti de la Sfântul Munte, nevoindu-se cu rugăciunea neîncetată, au ajuns la vederea Luminii dumnezeieşti; această Lumină nu era interpretată ca un simbol creat al Slavei dumnezeieşti, ci ca un har, o energie divină necreată.

specific marilor mistici răsăriteni a fost să elaboreze o teologie a luminii dumnezeieşti, atrăgând atenţia asupra urcuşului mistic al sufletului spre Împărăţia luminii celei neînserate.

Isihasmul a exercitat o influenţă uriaşă asupra Muntelui Athos și a întregii lumi ortodoxe, inclusiv cea din Țările Române, în perioada întemeierii lor și a înființării mitropoliilor.

Duhul filocalic al isihasmului, râvna monahilor și nevoința acestora în rugăciune, asceză, săvârșirea sfintelor slujbe, păstrarea pravilei și ascultarea, neobosita activitate culturală, îndrumarea necontenită a tuturor acelora care, pășind pragul mănăstirilor, au aflat izvor de înțelepciune și de nădejde, de bucurie duhovnicească, existența școlilor mănăstirești și a scriptoriilor, au exercitat o influență cu totul deosebită din perioada perioada medievală până în prezent.

În tot acest timp, monahi cu viață duhovnicească aleasă, doritori de „liniște”, afirmau puterea trăirii prin rugăciune și se retrăgeau în chilii din apropierea mănăstirilor Cozia, Turnu, Stânișoara, Frăsinei, Bistrița, Hurezi, Govora, Dintr-un Lemn și Surpatele, amintind doar marile lavre,  unii dintre aceștia fiind canonizați de Biserica Ortodoxă Română: Sfântul Cuvios Antonie de la Iezer, Sfinții Daniil și Misail de la Turnu, Sfinții Neofit și Meletie de la Stânișoara.

Aceștia sunt chipuri luminoase de sfinți, pilde de smerenie, de dragoste și de slujire în Hristos, care nu au trăit izolați, ci au format comunități din rândul cărora s-au ridicat mari duhovnici, s-au implicat în activitatea culturală și administrativă, armonizând contemplația luminii dumnezeiești și privirea atentă la amănuntele vieții concrete.

Cunoscând experiențele mistice ale marilor trăitori ai Creștinismului care vor fi prezentate în continuare de către părinții profesori, înțelegem că isihia reprezintă mai ales „începutul curățirii”[1], adică punctul de plecare pe calea ce duce spre desăvârșire.

Felicităm conferențiarii de la acest simpozion pentru această frumoasă lucrare misionară și culturală pe care o desfășoară în aceste zile și binecuvântăm pe toți participanții la Simpozionul Național „Experiența luminii dumnezeiești în teologia și spiritualitatea ortodoxă”, care, de fapt, se încredințează că ne putem împărtăși de harul lui Dumnezeu ca dintr-un izvor viu şi nesecat”.

În cadrul simpozionului moderat de părintele Constantin Olariu, Consilierul Cultural al Arhiepiscopiei Râmnicului, au susținut comunicări:
- Pr. Dr. Daniel Mercurie Apostol, Influența Sfinților Părinți și a Sfântului Simeon Evlaviosul asupra teologiei Sfântului Simeon Noul Teolog.
- Pr. Prof. Univ. Dr. Mihai Himcinschi, Decanul Facultății de Teologie din Alba Iulia, Cunoașterea lui Dumnezeu în viața și opera Sfântului Simeon Noul Teolog.
- Pr. Prof. Univ. Dr. David Pestroiu, Prodecanul Facultății de Teologie „Justinian Patriarhul” din București, Teologia luminii în „Imnul Acatist la Rugul Aprins” de Ieroschim. Daniil Sandu Tudor.
- Arhid. Conf. Univ. Dr. Gelu Călina /Pr. Dr. Mircea L. Nincu , Facultatea de Teologie din Constanța, Experierea luminii necreate în gândirea Sfântului Grigorie Palama.
- Pr. Prof. Univ. Dr. Nicolae Chifăr, Facultatea de Teologie „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu, Sfintele icoane – ferestre spre contemplarea luminii dumnezeiești.
- Pr. Prof. Univ. Dr. Jan Nicolae, Facultatea de Teologie din Alba Iulia, Dumnezeiasca înfrumusețare a Domnului la vremea înfrumusețării oamenilor. Teologia slavei în didahiile Sfântului Antim Ivireanul la Schimbarea la Față.
- Pr. Conf. Univ. Dr. Ioniță Apostolache, Facultatea de Teologie din Craiova, Rugăciunea lui Iisus. Argumente biblice şi din teologia părinţilor sirieni.
- Pr. Conf. Univ. Dr. Sergiu Grigorie Popescu, Facultatea de Teologie din Craiova, Preocupările culturale ale Sfântului Nicodim de la Tismana.
- Pr. Lect. Univ. Dr. Bogdan Ivanov, Facultatea de Teologie din Cluj Napoca, Experiența luminii dumnezeiești și adevărata autoritate în Biserică.

[1] Sfântul Vasile cel Mare, „Epistola a II-a”, în PSB. vol. III, trad. pr. Teodor Bodogae, ediție revăzută de Tudor Teotoi, Ed. Basilica, București, 2010, p. 32.

Simpozionul se încadrează în tematica „Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și „Anul comemorativ al Sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț” și a făcut parte din seria manifestărilor duhovnicești-culturale închinate Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, Ocrotitorul Spiritual al Municipiului Râmnicu-Vâlcea.

Alte articole despre: