Simpozionul Naţional „Biserica şi Armata României – Tradiţiile conlucrării”

Manifestările s-au desfășurat în contextul Anului omagial al unității de credință și de neam și Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, dar și al omagierii generalului Paul Teodorescu la împlinirea a 130 de ani de la nașterea sa.

În mesajul transmis participanților, intitulat Misiunea Bisericii în cultivarea și întărirea unității de neam a românilor, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului a precizat că „Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2018 drept Anul Omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, având în vedere că anul acesta se împlinesc 100 de ani de la înfăptuirea acestui ideal spre care a năzuit poporul român de veacuri.

Sărbătorim în acest an, 2018, împlinirea Centenarului de la înfăptuirea Unirii Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Regatul României, în anul 1918, după încheierea Primului Război Mondial. Intrarea României în această conflagrație mondială (4/17 august 1916) a urmărit, de fapt, întregirea neamului românesc și făurirea statului național unitar. Astfel, acesta este cel mai potrivit moment pentru a recunoaște unitatea neamului românesc în cursul istoriei ca și consecință a identității spirituale creștine a poporului nostru.

Acest moment din istoria neamului românesc reprezintă un moment binecuvântat pentru noi toți de a-I aduce mulțumire lui Dumnezeu pentru darul pe care ni l-a făcut și anume acela de a ne dărui libertatea și unitatea națională.

Unitatea noastră ca popor are, de bună seamă, ca temelie, identitatea spirituală a noastră, ca popor creștin. Nașterea noastră ca popor a fost dublată de nașterea noastră întru Hristos, deoarece încreștinarea poporului nostru de către Sfinții Apostoli Andrei și Filip s-a făcut odată cu etnogeneza poporului român. Conştiinţa Neamului nostru este păstrată, fără doar şi poate, prin conlucrarea Statului cu Biserica. Biserica niciodată nu a desconsiderat politica, dar nici nu s-a implicat în aceasta. Ajutorul pe care Biserica îl dă cetățenilor rămâne real câtă vreme ea rămâne neangajată politic[1], după expresia teologului Georgios Mantsaridis. Așa cum slujitorii Bisericii au obligația de a nu se implica în viața politică, la fel purtătorii puterii de stat sunt datori să respecte tradiția unei societăți, să promoveze valorile tradiționale ale acesteia[2]. Memorabile, în acest sens, sunt cuvintele rostite de Iuliu Maniu, la Alba Iulia, în discursul său, cu prilejul proclamării României Mari: „Noi, onorată Adunare Naţională, privim înfăptuirea unităţii noastre naţionale un trimf al libertăţii omeneşti. Noi nu voim să devenim din oprimaţi oprimatori, din asupriţi asupritori. Noi voim să întronăm pe aceste plaiuri libertatea tuturor neamurilor şi a tuturor cetăţenilor. Noi propunem decretarea unirei cu Regatul României a întregei Transilvanii, a întregului Banat şi a întregului teritoriu locuit de Români al Ungariei. Pe aceste teritorii locuiesc însă şi alte neamuri, cu alte însuşiri şi alte tradiţii. Noi nu voim să răpim individualitatea etnică, nici fiinţa naţională a acestor neamuri. Noi nu vroim să răpim limba nimănui, ci vrem ca fiecare om să aleagă liber limba şi credinţa în care vrea să trăiască atât în viaţa lui particulară, cât şi în legătură cu viaţa de stat. Noi nu vrem să verse nimenea lacrimile pe cari le-am vărsat noi atâtea veacuri”[3]. Respectul față de valorile Neamului nostru este astfel o datorie a oricărui cetățean și, cu atât mai mult, a celor care conduc societatea românească de astăzi. A încerca în oricare fel să schimbăm valorile Neamului românesc înseamnă a încerca să distrugem conștiința acestui Neam, pentru care s-au jertfit înaintașii noștri.

Fără a ne păstra conștiința de neam, fără a lupta pentru unitatea noastră, fără a păstra nealterată credința noastră ortodoxă pe care am primit-o ca dar suprem de la moșii și strămoșii noștri, nici constituția, nici altă carte de legiuri nu mai poate avea vreo valoare. Biserica dintotdeauna a militat pentru unitatea tuturor oamenilor, dar, în același timp, pentru salvarea specificității personale a fiecăruia, pentru menținerea identității personale a fiecărui neam în parte.

În acest sens, binecuvântăm cu bucurie lucrările acestei ediții a Simpozionului Național „Biserica și Armata României – Tradițiile conlucrării” și, în același timp, ne rugăm ca activitatea periodicului Misiunea al Centrului de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata Română „General Paul Teodorescu”, de la Mănăstirea „Dintr-un Lemn”, să întărească în neamul nostru conștiința unității și identității”.

Cuvântului de binecuvântare al Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie s-au alăturat comunicările ştiinţifice ale unor prestigioşi profesori de istorie de la universităţi din ţară, preoţi, cercetători, ale reprezentanţilor instituţiilor de comandă, de instrucţie şi de învăţământ militar.  

Înfiinţarea Centrului de Cercetare al Conlucrării Bisericii Ortodoxe Române cu Armata României – General Paul Teodorescu constituie demersul cultural pe care Arhiepiscopia Râmnicului şi Instituţiile de comandă, de instructie şi învăţământ militar îl susţin pentru reafirmarea misiunii jertfelnice pe care domnitorii români creştini şi armata din toate timpurile au desfăşurat-o pentru „apărarea Bisericii şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, pentru libertatea şi demnitatea noastră".

Manifestările duhovniceşti, ştiinţifice şi culturale vor continua la Mănăstirea Dintr-un Lemn, vineri, 29 iunie, prin slujba de pomenire a Generalului Paul Teodorescu şi Şedinţa Consiliului Ştiinţific al Centrului de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata României - General Paul Teodorescu.