Eşti aici

Slujire arhierească la Mănăstirea Arnota

29 August / Viața Eparhiei

Tăierea cinstitului cap al Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul este ultima sărbătoare „cu cruce roşie“ din ultima lună a anului bi­sericesc, rânduită de Bise­rică în ziua a 29-a. În această zi, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a slujit Sfânta Liturghie în paraclisul Mănăstirii Arnota, ctitoria voievodală a lui Matei Basarab.

Monahii și pelerini au participat joi, 29 august, la Sfânta Liturghie săvârșită de Chiriarhul Râmnicului la paraclisul cu hramurile Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul și Sfântul Cuvios Gherasim de la Iordan al Mănăstirii Arnota.

După rostirea Sfintei Evanghelii, Părintele Arhiepiscop Varsanufie a precizat că relatarea Sfântului Evanghelist Marcu (VI, 14-30) despre decapitarea Sfântului Ioan Botezătorul are un înțeles istoric, dar și unul teologic, deoarece nedreapta ucidere cea fără de lege a regelui Irod, robul beţiei şi al desfrânării, a fost o prevestire a morții Mântuitorului Hristos. Astfel, Sfântul Ioan Botezătorul este Înaintemergător al Mântuitorului Hristos cu naşterea, propovăduirea şi moartea.

„Sfântul Ioan Gură de Aur ne învață că «toată grija Evangheliștilor a fost a vorbi de viața și învățătura lui Hristos. N-au vorbit de o întâmplare străină decât dacă avea legătură cu Hristos. Așadar, nici acum n-ar fi pomenit de istoria aceasta, dacă n-ar fi avut legătură cu Hristos și dacă Irod n-ar fi spus că Iisus este Ioan înviat din morți». Ca și Sfântul Ilie, care a provocat ura Izabelei deoarece a mustrat pe soțul ei, regele Ahab, Sfântul Ioan Botezătorul și-a atras mânia Irodiadei, apoi și moartea mucenicească, pentru că l-a mustrat public pe tetrarhul Irod că s-a căsătorit cu femeia fratelui său, de la care ea avea un copil, în timp ce soțul ei, fratele lui Irod, încă trăia. Prilejul Irodiadei de a-și revărsa ura demonică asupra Sfântului Ioan, de care Irod «se temea, știindu-l bărbat drept și sfânt» (Marcu VI, 20), a fost sărbătorirea zilei de naștere a lui Irod, ospăț la care au participat dregătorii, căpeteniile oștirii și fruntașii din Galileea, dar și fiica Irodiadei, Salomeea, care a jucat, plăcând lui Irod atât de mult, încât s-a jurat să-i dea până la jumătate din regat. Aceasta, sfătuită de mama ei, a cerut pe o tipsie capul Sfântului Ioan Botezătorul. Apoi, nelegiuita Irodiada i-a înțepat un ac în limba Sfântului Ioan, cu un cuțit i-a crestat capul, pentru că nu îndura cuvintele sale nici după moartea sa, iar apoi l-a îngropat într-un loc necurat.

Cinstitul cap al Sfântului Ioan Botezătorul a fost luat de o femeie binecredincioasă care l-a îngropat pe Muntele Măslinilor, unde se păstrează și astăzi o biserică. Nu peste mult timp de la îngroparea cinstitului său cap, un alt dregător al regelui Irod, pe nume Inochentie, pe când construia locuința sa exact peste locul acela, a descoperit, prin lucrare dumnezeiască, că acel cinstit cap este al Înaintemergătorului Domnului, iar întru pomenirea lui a ridicat o mică biserică din piatră. Simțindu-și sfârșitul a îngropat din nou cinstitul cap, pentru a nu fi luat de către iudei și să fie batjocorit. Peste aproape trei secole, în timpul Sfântului Împărat Constantin cel Mare, doi monahi au avut o vedenie prin care au aflat că pe Muntele Măslinilor se află cinstitul cap al Botezătorului Domnului, pe care l-au luat și l-au dus la Damasc. Au ajuns apoi în casa unui olar, iar acesta, văzând cum casa sa era binecuvântată, l-a așezat într-o raclă și l-a cinstit. Apropiindu-se sfârșitul vieții sale, a dăruit cinstitul cap sorei sale, iar aceasta altor apropiați și tot așa, decenii la rând. În secolul al V-lea, cinstitul cap a fost împărțit în două, o parte a rămas în Damasc, în moscheea Omeyazilor, unde se află și astăzi, săvârșind minuni pentru musulmanii care-l cinstesc, iar cealaltă parte a fost dusă la Constantinopol, de unde în timpul Cruciadei a IV-a (1204) a fost luată și dusă la Amiens, în Franța, unde se află și astăzi”, a spus Chiriarhul Râmnicului.

Irod, pentru că lăsase pe soția sa legitimă, fiica unui rege arab pe nume Aretas, a fost alungat de către acesta din urmă și a luat drumul exilului, împreună cu Irodiada și Salomeea. „În timpul unei ierni aspre, Salomeea, dorind să traverseze un râu, a căzut în apă, rămânând doar capul deasupra apei, însă un sloi de gheață foarte ascuțit i-a retezat capul. Unul dintre slujitorii care-i însoțea i-a luat capul și l-a dus pe o tipsie lui Irod. Aceasta a fost pedeapsa lui Dumnezeu pentru această familie care nu cinstea pe Dumnezeu, mai ales că în fața lui Irod Antipa a fost dus Mântuitorul după prinderea Sa și apoi L-a trimis la arhiereii Anna și Caiafa”, a mai spus Înaltpreasfinția Sa.

„Sfântul Ioan Botezătorul a dus o viață în asceză, de aceea ziua sărbătoririi Tăierii cinstitului cap al Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul este una de post, fiind una dintre cele trei zile de peste anul bisericesc, în orice zi ar cădea, când este rânduit post. Cele două sărbători sunt Ajunul Botezului Domnului și Înălțarea Sfintei Cruci. Sfântul Ioan Botezătorul face multe minuni, iar una dintre ele se întâmplă adeseori în Sfântul Munte, unde se află o mână a sa, din care în timpul privegherilor izvorăște multă mireasmă. Toți cei care se roagă, primesc ajutorul lui Dumnezeu pentru că Sfântul Ioan Botezătorul este bineplăcut Lui, de aceea îl vedem reprezentat lângă Mântuitorul Hristos, împreună cu Maica Domnului, ca mijlocitor”, a explicat Chiriarhul Râmnicului.

În cadrul sfintei slujbe, Înaltpreasfinția Sa a hirotonit diacon pe teologul Silviu Marian Dumitrașcu, Consilier eparhial la Sectorul Bunuri și Imobile Bisericești, pe seama  Catedralei Arhiepiscopale Sfântul Ierarh Nicolae din Râmnicu-Vâlcea.

Mănăstirea Arnota, cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, este aşezată la 52 km de Râmnicu Vâlcea, aproape de Mănăstirea Bistriţa, pe o terasă a muntelui Buila, la o altitudine de 820 de metri. Este ctitorie a voievodului Matei Basarab, pe locul altor biserici, fiind construită între anii 1632-1636 ca necropolă domnească. Locașului de cult i s-a adăugat un pridvor cu turlă de Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, strănepot al voievodului Matei Basarab. În mănăstire viețuiesc monahii, îndrumate de maica stareță, stavrofora Ambrozia Rucăreanu.

Alte articole despre: