Rugăciunea smerită aduce îmbrățișarea lui Dumnezeu

Pilda Vameșului și a Fariseului (Sf. Ev. Luca 18, 10-14) reliefează legătura dintre smerenie și rugăciunea adevărată, a spus IPS Părinte Arhiepiscop Varsanufie în cuvântul de învățătură rostit după citirea Sfintei Evanghelii. Această pildă a fost spusă de Domnul Iisus Hristos ucenicilor Săi pentru a-i învăța că vameșul păcătos, care a cerut cu umilință iertarea lui Dumnezeu pentru păcatele sale, a plecat mai îndreptat la casa lui, spre deosebire de fariseul cel drept, care se lăuda în rugăciunea sa cu faptele lui bune, mulțumindu-i formal lui Dumnezeu și disprețuind pe semenii săi.

„Fariseul făcea parte dintr-o tagmă a unor oameni care cunoșteau dumnezeieștile Scripturi, pe care le citeau și tâlcuiau în Templu, care cunoșteau Legea lui Moise și pe care o împlineau. Însă, mândria lor îi despărțea de Dumnezeu, cum se întâmplă și cu fariseul din pericopa evanghelică de astăzi, pentru că judecau pe ceilalți oameni. Mântuitorul spune că fariseii se rugau pe la colțurile străzilor ca să îi vadă oamenii. Exista în rugăciune o atitudine formală, dar prin care fariseii căutau să primească de la oameni cuvinte de slavă, de apreciere. De aceea, acest om, în rugăciunea sa, îl judecă pe cel care era considerat un om păcătos, adică pe vameș, spunând aceste cuvinte care îl coboară pe el: «Dumnezeule, Îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni răpitori, nedrepți, adulteri, sau ca acest vameș» (Sf. Ev. Luca, 18, 11). De asemenea, fariseul decade spiritual mai ales când se laudă cu faptele sale, cu milostenia sa. Vameșul era unul dintre acei oameni desconsiderați de către evrei pentru dările pe care le strângeau de la oameni, dar mai ales pentru că își însușeau și alte bunuri în mod necinstit. În schimb, vameșul era conștient de starea sa păcătoasă și de aceea nu îndrăznea să ridice privirea din pământ, rămânând în locul din spate al Templului și rugându-se cu inima smerită pentru dobândirea iertării lui Dumnezeu. Ni s-au pus înaintea ochilor duhovnicești aceste două tipuri de oameni pentru a înțelege că rugăciunea bine primită înaintea lui Dumnezeu este cea a vameșului”, a spus IPS Părinte Arhiepiscop Varsanufie.

Cu Duminica Vame­șului și a Fariseului, Biserica Ortodoxă intră în timpul liturgic al Triodului, o perioadă de 10 săptămâni din anul bisericesc, care cuprinde trei săptămâni, cu patru duminici pregătitoare, Postul Sfintelor Paști de 6 săptămâni și săptămâna Sfintelor Pătimiri. Perioada Triodului este un timp de rugăciune mai intensă, urmată de săvârșirea mai deasă a faptelor bune.

„Evanghelia acestei duminici se încheie cu următoarea învățătură: «Oricine se înalță pe sine se va smeri, iar cel ce se smerește pe sine se va înălța» (Sf. Ev. Luca 18, 14), ca să conștientizăm că nimic nu ne apropie de Dumnezeu decât smerenia. El Însuși S-a smerit pe Sine, deșertându-Se de slava Sa dumnezeiască pentru a lua trup, a fi batjocorit, scuipat și răstignit pe cruce, asemenea unui tâlhar, ca să aducă pacea în lume, iar oamenilor să le dăruiască Împărăția lui Dumnezeu. De aceea, Biserica, în această perioadă a Triodului, ne cheamă și ne îndeamnă să păstrăm legătura cu Dumnezeu, prin rugăciune, ca să fim smeriți înaintea lui Dumnezeu și totdeauna să-I arătăm lui Dumnezeu cât suntem de păcătoși. Astfel, noi trebuie să înmulțim rugăciunea, să ne pocăim mai mult, să facem mai multe fapte de milostenie, având virtutea smereniei, fiindcă doar prin smerenie putem dobândi îmbrățișarea lui Dumnezeu și dreptul de a locui împreună cu El și cu sfinții Săi”, a subliniat Părintele Arhiepiscop Varsanufie.

Apreciere pentru lucrarea pastoral-misionară și socială

La finalul Sfintei Liturghii, Chiriarhul Râmnicului a apreciat slujirea liturgică, pastoral-misionară și social-filantropică a celor patru preoți slujitori, mai ales că la această biserică, de 11 ani este săvârșită zilnic Sfânta Liturghie, iar, în fiecare sâmbătă, 25 de familii sărace primesc hrană. Totodată, Înaltpreasfinția Sa a anunțat că, lângă locașul de cult, se dorește construirea unui așezământ pentru copii, care va consta într-o grădiniță și un after-school.

Biserica cu hramurile „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir” și „Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul” a fost construită în vechea vatră a municipiului Râmnicu-Vâlcea în secolul al XVIII-lea, precedată de o altă biserică în același loc, care, conform unor tradiții, data din secolul al XV-lea.