Chiriarhul Râmnicului: „Prin lucrarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, faptele credinței au fost cunoscute în toată lumea”

Vorbind preoților și credincioșilor despre lucrarea celor pe care Biserica îi cinstește „întocmai cu Apostolii”, Înaltpreasfinția Sa a arătat că „Sfinții Împărați Constantin și Elena și-au transformat sufletele în candele vii, mărturisind pe Dumnezeu prin faptele cele alese și bineplăcute.

Sfântul Împărat Constantin nu L-a mărturisit pe Dumnezeu doar în momentele de cumpănă ale vieții sale ci, încredințat de faptul că puterea mărturisirii este dată de Hristos, a așezat ziua Învierii Domnului drept zi de rugăciune în tot imperiul. Faptele credinței sale au fost cunoscute în toată lumea nu doar prin scrieri elogioase, ci prin libertatea pe care a oferit-o creștinilor de a-L mărturisi pe Hristos ca Adevăr, asigurând unitatea eclesială a creștinilor, ctitorind biserici și transmiţând lumina credinței prin reformarea educației după principii creștine, prin organizarea instituțiilor de caritate și înnoirea sistemului legislativ.

În toată lucrarea sa, Sfântul Împărat Constantin cel Mare a făcut cunoscute virtuțile mamei sale, Sfânta Împărăteasă Elena, cea care a înțeles, încă înainte de ridicarea fiului său în tronul imperial, că voia lui Dumnezeu se împlineşte în sufletele smerite şi pline de credinţă. Cultivarea virtuților, ascultarea și păzirea cuvintelor Mântuitorului Hristos, au devenit pentru Sfânta Împărăteasă Elena izvoare ale înțelepciunii care, prin zel misionar, s-au transformat în fapte ale credinței. A căutat să împlinească, cu responsabilitate și iubire jertfelnică, îndemnul Sfântului Apostol Pavel: «să umblaţi cu vrednicie, după chemarea cu care aţi fost chemaţi, cu toată smerenia şi blândeţea, cu îndelungă-răbdare, îngăduindu-vă unii pe alţii în iubire, silindu-vă să păziţi unitatea Duhului, întru legătura păcii. Este un trup şi un Duh, precum şi chemaţi aţi fost la o singură nădejde a chemării voastre; este un Domn, o credinţă, un botez, un Dumnezeu şi Tatăl tuturor, Care este peste toate şi prin toate şi întru toţi. Iar fiecăruia dintre noi, i s-a dat harul după măsura darului lui Hristos» (Efeseni IV, 2-7)”.

Î