Eşti aici

„Pentru Sfântul Grigorie Palama, îndumnezeirea omului e o realitate plină de har care presupune curăţia inimii şi este împlinită prin împărtăşirea de energiile necreate ale dumnezeirii”

20 Martie / Viața Eparhiei

„Învăţătura Sfântului Grigorie Palama, reprezentativă pentru întreaga spiritualitate ortodoxă, a fost recunoscută ca moştenire patristică autentică pentru întreaga Biserică”, a accentuat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, duminică, 20 martie, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Drăgășani.

„Prin întreaga sa învăţătură, experiată nu doar în viaţa sa, ci a tuturor călugărilor isihaşti, Sfântul Grigorie Palama a reuşit să pună în lumină Tradiţia răsăriteană.
Opera teologică a Sfântului Grigorie Palama se dovedeşte a fi expresia cea mai autentică a învăţăturii Bisericii Ortodoxe, ea nefiind altceva decât aprofundarea şi continuatoarea, pe aceeaşi linie, a scrierilor Sfântului Dionisie Areopagitul, Părinţilor Capadocieni, Sfântului Maxim Mărturisitorul, Sfântului Ioan Damaschin şi Sfântului Simeon Noul Teolog, sigur, cu anumite accente personale pe o învăţătură sau alta.
Pentru Sfântul Grigorie Palama îndumnezeirea omului nu e, simplu, o stare morală la care poate ajunge omul cu ajutorul filosofiei despre Dumnezeu, ci o realitate plină de har care presupune curăţia inimii şi este împlinită prin împărtăşirea de energiile necreate ale dumnezeirii . De aceea „cei curaţi cu inima” văd în mod real pe Dumnezeu, după cuvântul Domnului din Fericiri : „Fericiţi cei curaţi cu inima că aceia vor vedea pe Dumnezeu” (Matei V, 8). Pentru a vedea Lumina dumnezeiască cu ochii trupeşti, aşa cum au văzut-o ucenicii Domnului pe Muntele Tabor, trebuie să ne împărtăşim din această lumină, să fim preschimbaţi de ea într-o măsură mai mică sau mai mare. Experienţa mistică presupune deci o schimbare a firii noastre, preschimbarea prin har.
Mântuirea omului, ca stare de îndumnezeire, este condiţionată de cunoaşterea lui Dumnezeu: „Şi aceasta este viaţa veşnică să Te cunoască pe Tine singurul şi adevăratul Dumnezeu şi pe Iisus Hristos pe care L-ai trimis” (Ioan XVII, 3).
Odată înălţat de la cunoaşterea trupească la cunoaşterea sufletească, şi de la cunoaşterea sufletească la cea duhovnicească, omul Îl vede pe Dumnezeu şi se învredniceşte de cunoştinţa Lui – ceea ce constituie temeiul mântuirii. Astfel, adevărata cunoaştere a lui Dumnezeu de către om rezultă din îndumnezeirea fiinţei sale. Cu cât omul urcă mai sus în creşterea lui duhovnicească, cu atât este mai desăvârşită cunoaşterea lui Dumnezeu pe care o dobândeşte.
Vederea lui Dumnezeu este mai presus de simţuri şi de minte, împărtăşită omului de Duhul Sfânt prin îndumnezeire”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului.

Alte articole despre: