Înaltpreasfințitul Varsanufie: „Cel care mulțumește a avut îndelungă-răbdare în boala sa, însă încununează această răbdare prin mulțumirea care se transformă în recunoștință”

În cuvântul de învățătură rostit în cadrul Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, Înaltpreasfinția Sa a descoperit lucrarea vindecătoare săvârșită de către Mântuitorul Iisus Hristos cu cei zece leproși din pericopa evanghelică a acestei duminici, „leproși care L-au întâmpinat pe Mântuitorul cu aceste cuvinte: Iisuse, Învățătorule, fie-Ți milă de noi!

Mântuitorul Iisus Hristos nu se atinge de ei, nu săvârșește în mod imediat și vizibil minunea, ci îi trimite la preoți, cei care puteau constata și certifica vindecarea lor. Sfântul evanghelist Luca arată că, în timp ce mergeau, aceștia s-au vindecat. Unul dintre ei s-a întors, a căzut cu fața la pământ și i-a mulțumit Mântuitorului, fapt în urma căruia Fiul lui Dumnezeu exclamă au nu zece s-au curățit? Dar cei nouă unde sunt?

Cel care s-a întors vine să mulțumească, însă nu oricum, ci, căzând cu fața la pământ, recunoscând și mărturisind pe Fiul lui Dumnezeu Cel întrupat.

Pericopa evanghelică pune înaintea ochilor noștri sufletești două învățături: despre răbdare și despre recunoștință. Despre răbdare, întrucât oamenii aceștia nu au deznădăjduit în boala lor. Trăiau chinuindu-se cu acele dureri pe care le suportau din pricina bolii, însă aveau nădejde în bunătatea lui Dumnezeu. Cel care mulțumește a avut îndelungă-răbdare în boala sa, însă încununează această răbdare prin mulțumirea care se transformă în recunoștință. Fiecare dintre noi suntem datori să mulțumim lui Dumnezeu pentru binefacerile pe care le revarsă asupra noastră, dar și recunoscători pentru darul vieții pe care l-am primit de la Dumnezeu. Recunoștința noastră trebuie să se îndrepte însă în chip desăvârșit înaintea Preasfintei Treimi pentru că a făcut posibli ca după viața aceasta vremelnică să câștigăm viața cea veșnică.

Pericopa evanghelică a acestei duminici ne învață că trebuie să avem nădejde în Dumnezeu chiar și atunci când suntem în suferință. Nădejdea trebuie să fie însoțită de răbdare pentru a se încununa de binecuvântarea lui Dumnezeu și cu tămăduirea bolilor noastre. Totodată, suntem datori să căutăm vindecare pentru trupul nostru dar și pentru sufletul nostru. Mai presus de toate, învățăm că trebuie să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru toate darurile și pentru toate binefacerile pe care le revarsă asupra noastră în toată vremea”, a subliniat Părintele Arhiepiscop.