Să nu luăm noi locul lui Dumnezeu în viața copiilor noștri!
În Duminica a X-a după Rusalii, 25 august, Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, înconjurat de un sobor de preoți și un diacon, a slujit în biserica Sfinţii Voievozi a Parohiei Bercioiu Ruda din comuna Budești, Protopopiatul Călimăneşti.
Evanghelia Duminicii a X-a după Rusalii (Vindecarea lunaticului – Matei XVII, 14-23) relatează cum un tată îndurerat, al cărui copil era lunatic și mult chinuit de demoni, s-a dus înaintea ucenicilor Mântuitorului Hristos pentru a-i vindeca fiul. Ucenicii Domnului Iisus Hristos, deși aveau putere de la El, n-au reușit să scoată demonul din copilul lunatic sau epileptic, din pricina puținei lor credințe. Atunci Mântuitorul Hristos a certat demonul care se afla în copilul lunatic, afirmând că „acest neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune și cu post”.
La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie a reliefat că numai prin credință tare, rugăciune stăruitoare și postire primim harul Sfântului Duh, de care se tem demonii înșelători și chinuitori de oameni.
„Evanghelia acestei duminici ne arată că postul și rugăciunea sunt armele pe care noi trebuie să le folosim împotriva diavolului care umblă liber în lume, căutând să piardă pe oameni. Unul dintre Sfinții Părinți ai Bisericii a văzut într-o vedenie cum se lăudau diavolii între ei atunci când pierdeau sufletele oamenilor. Diavolul curviei și al sulemenirii spunea că pe mulți oameni îi pierde, mai ales acum când are atât de multe instrumente cu care se duce și la cei tineri, și la cei bătrâni și aprinde pofta desfrâului în inima lor, iar ei cad. Apoi acest diavol mai spunea că, totuși, luptă mult împotriva unei mici părți din omenire și că nu are putere asupra lor de a-i duce în iad, pentru că aceia poartă la gâtul lor Lemnul Celui răstignit, adică Crucea Mântuitorului, și că poartă în casele lor sfințenii de la Biserică, adică anaforă, agheasmă și tămâie. De aceea, Crucea este numită în cadrul Tainei Sfântului Maslu «armă asupra diavolului». Mântuitorul ne îndeamnă să ne rugăm, mai ales pentru cei care sunt în neputințe, bolnavi, iar rugăciunea părintelui pentru copiii săi grabnic primită este la Dumnezeu. În zilele noastre, când ne-am îndepărtat mult unii de alții, este tot mai multă nevoie de rugăciune pentru copiii noștri. De prea multe ori, ne plângem că cei pe care i-am crescut nu au ajuns ce doream noi să ajungă, nu îi vedem atât de fericiți, pe cât am vrea, cu toate că noi am pus toată agoniseala noastră, obținută cu multă trudă, spre a-i crește pe aceștia, fără să ținem seama de prioritățile firești ale copiilor noștri. Ei au mai multă nevoie de iubirea noastră, decât de banii noștri, au nevoie mai mare de inima noastră, decât de orice înlesnire materială pe care le-o facem; au nevoie de rugăciunea noastră mai mult decât de directivele noastre, au cu mult mai multă nevoie să sădim în sufletul lor duhul jertfelniciei, al iubirii adevărate, decât orice alt dar pe care li l-am face. Să nu luăm noi locul lui Dumnezeu în viața copiilor noștri și să punem viața lor în mâinile lui Dumnezeu, așa cum se cuvine s-o facem ca părinți. Lacrimile și rugăciunile noastre înaintea Mântuitorului și a Măicuței Sale pentru copiii noștri nu vor fi niciodată trecute cu vederea. Dar, așa cum părinții au datorii față de copii, la fel copiii sunt datori părinților lor, pentru că vine o vreme când părinții îmbătrânesc, ajung neputincioși și este bineplăcut înaintea lui Dumnezeu cel care își îngrijește părinții ajunși de bătrânețe, boli și neputințe. […] Atâta răbdare au părinții cu copiii lor și se împuținează cu sufletul de câte ori sunt bolnavi, au febră, tușesc sau strănută, iar atunci când noi, adulți fiind, avem grijă de părinți, de multe ori ne pierdem răbdarea, văzând că nu mai aud bine, că nu mai văd bine, uitând de jertfelnicia cu care ne-au crescut. De aceea, Evanghelia de astăzi trebuie să fie pentru noi ca un far călăuzitor, amintindu-ne că suntem datori să ne rugăm unii pentru ceilalți și să ne într-armăm cu armele duhovnicești împotriva diavolului, care sunt Sfânta Cruce, rugăciunea stăruitoare și postirea”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie.
La finalul cuvântului, Părintele Arhiepiscop Varsanufie i-a îndemnat pe credincioșii prezenți să se roage pentru toți cei dragi, fie în viață, fie mutați la viața veșnică.
„Dumnezeu să vă binecuvânteze pe cei care veniți la Sfânta Biserică și vă umpleți de har, să vă păzească de toată întâmplarea cea rea, iar harul Său să se reverse nu numai asupra dumneavoastră, ci și asupra celor pentru care v-ați rugat și îi pomeniți în rugăciuni, pe cei care sunt în lumea aceasta: părinți, frați, surori sau copii, și pe cei care s-au mutat de aici, ca să îi așeze Dumnezeu pe toți în lumină. Faptul că te gândești la un om care nu mai este printre noi, îl ajută mult, iar el, la rândul lui, se roagă de acolo pentru tine. Orice faptă de milostenie pentru cei adormiți, înseamnă mult și pentru cel mutat dincolo, cât și pentru cel care o face. De aceea, spune Mântuitorul Hristos în Evanghelia Sa că orice vom face în numele Lui aici, pe pământ, va fi primit în ceruri”, a spus Chiriarhul Râmnicului.
Răspunsurile liturgice au fost date de psalți ai Catedralei Arhiepiscopale din Râmnicu-Vâlcea.
Biserica Sfinții Voievozi din satul Ruda a fost ctitorită de către jupân Chirea, jupâniţa Dumitrana şi jupânul Tudor Ciucur, între anii 1601-1624. Locașul de cult este monument istoric de categoria B, însă trecerea timpului și-a lăsat amprenta asupra sa, fiind necesare ample lucrări de consolidare și restaurare. Parohia Bercioiu Ruda este situată în satul Ruda, comuna Budeşti, judeţul Vâlcea, la circa 10 km de oraşul Râmnicu-Vâlcea, având ca preot paroh pe părintele Constantin Popa.
