Eşti aici

A XVI-a Sesiune anuală de comunicări a Centrului de Studii Medievale şi Premoderne „Antim Ivireanul”

25 Septembrie / Cultural

Duminică, 23 septembrie, Sala Iosif Episcopul a Casei Sfântul Ierarh Calinic  a găzduit cea de-a XVI-a sesiune anuală de comunicări a Centrului de Studii Medievale şi Premoderne „Antim Ivireanul: „Sfântul Antim Ivireanul în memoria cultural-spirituală”,  tema ediției fiind „Sfântul Antim Ivireanul – precursor al Marii Uniri de la 1918”.

Sesiunea este organizată de Arhiepiscopia Râmnicului în parteneriat cu Fundația Culturală „Sfântul Antim Ivireanul”, Primăria Râmnicului, Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae” și Forumul Cultural al Râmnicului.

În debutul manifestării, Părintele Consilier Ștefan Zară a transmis cuvântul de binecuvântare al Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, subliniind că „această sesiune anuală a Centrului de Studii Medievale şi Premoderne „Antim Ivireanul” ne oferă prilejul de a evidenția importanța Sfântului Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Ungrovlahiei, pentru dezvoltarea culturală a țării noastre, dar, mai ales, actualitatea paradigmatică a martirajului, pilduitori fiind în acest sens, atât ierarhul martir, cât și voievodul sfânt, care l-a chemat pe Sfântul Antim spre slujirea Bisericii din patria noastră.

Vedem din documentele vremii, dar și din scrierile Sfântului Mitropolit, că acesta a avut vocație mărturisitoare.

Înflăcărat luptător pentru afirmarea poporului român împotriva asupririi turceşti, ca și voievodul şi ocrotitorul său Constantin Brâncoveanu, Mitropolitul Antim este întemniţat de Nicolae Mavrocordat (primul domnitor fanariot) în primăvara anului 1716, şi supus la cumplite defăimări şi chinuri. Obligat să-şi dea demisia şi refuzând, Mitropolitul Antim a fost caterisit pe nedrept de Patriarhia ecumenică, urmând să fie închis pe viaţă în Mănăstirea Sfânta Ecaterina de pe muntele Sinai. Pe drum însă, spre finalul lunii septembrie 1716, ostaşii turci l-au omorât, aruncându-i trupul în apele râului Tungia, lângă Adrianopol. Abia după 250 de ani, în anul 1966, Patriarhia ecumenică a anulat nedreapta sentinţă de caterisire dată asupra marelui Ierarh Martir Antim Ivireanul. Iar proclamarea lui oficială ca Sfânt de către Sfântul Sinod în 1992 a venit, apoi, ca o mărturie firească a prețuirii și a recunoștinței poporului creștin ortodox român pentru viața și lucrarea Sfântului Antim închinate Domnului Hristos și Bisericii Sale”.

În continuare au fost susținute comunicările:

  • Arhim. drd. Mihail Stanciu (mănăstirea Antim – București): Contribuția Sfântului Antim Ivireanul la întărirea Ortodoxiei și a conștiinței naționale românești;
  • Conf. univ. dr. Ion Marian Croitoru (Universitatea „Valahia” – Târgoviște): Câteva repere privind problematica folosirii limbilor vernaculare în cultul Bisericii Ortodoxe. Sfântul Antim și unitatea de limbă a românilor.
  • Pr. conf. univ. dr. Dumitru Vanca (Universitatea „1 Decembrie 1918” – Alba Iulia): Antim Ivireanul și procesul unificării formularelor liturgice românești.
  • Ierodiacon dr. Gamaliel Sima (mănăstirea Antim – București): Unitatea, libertatea și demnitatea națională în predicile Sfântului Antim Ivireanul.
  • Pr. conf. univ. dr. Jan Nicolae (Universitatea „1 Decembrie 1918” – Alba Iulia): Curajul de a rosti adevărul (parrhesia) Bisericii la Sfântul Antim Ivireanul.
  • Conf. univ. dr. Ioan St. Lazăr (președintele executiv al Fundației Culturale „Sf. Antim Ivireanul”), Predosloviile lui Antim Ivireanul – reflexe ale umanismului civic creștin, mostre de limbaj intelectual ca parte stilistică în procesul de formare a limbii literare românești unitare. 

     Tot în cadrul sesiunii au fost prezentate volumele: Pr. dr. Ștefan Zară, Sfântul Ambrozie al Mediolanului, monografie patristică; Adrian Georgescu, Izvorul cu Trei Lumini; Revista Lumina lumii – nr. 27 (2018).

Alte articole despre: