Eşti aici

Colocviul „Valențe misionare ale operei Mitropolitului Bartolomeu Anania” la Seminarul Teologic Sfântul Nicolae din Râmnicu-Vâlcea

17 Martie / Cultural

Seminarul Teologic Sfântul Nicolae din Râmnicu-Vâlcea a organizat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, miercuri, 17 martie, Colocviul Valențe misionare ale operei Mitropolitului Bartolomeu Anania.

Evenimentul prilejuit de aniversarea centenarului nașterii Mitropolitului Bartolomeu s-a desfășurat în foaierul Seminarului Teologic, fiind prezentat și online pentru elevii care nu au putut participa fizic datorită actualului context pandemic.

Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, în cuvântul de binecuvântare împărtășit participanților a subliniat: „Mitropolitul Bartolomeu Anania, căutător al sensurilor adânci, a fost purtat în întreaga sa slujire de dorința de a desluși tainele lui Dumnezeu. Pentru aceasta s-a așezat în rugăciune, a diortosit și a tipărit o nouă ediție a Sfintei Scripturi, dar, mai presus de orice, a căutat să facă prezentă în inimile credincioșilor lucrarea lui Dumnezeu.

Privea Sfânta Scriptură ca pe o „prescură care poate să rămână pâine dospită, poate deveni anafură sau se poate transfigura în Trup euharistic. Trepte de pătrundere, trepte de cunoaștere, trepte de inițiere, trepte de sfințenie”[1], pentru a „pătrunde în adevărurile de credință și în sensurile adânci ale Scripturii, adică în lumina lecturii ei duhovnicești, singura care te ridică deasupra lui a ști și deasupra lui a înțelege, anume în văzduhul lui a cunoaște, acolo unde cuvintele redevin Cuvânt și eternitatea te îmbie la Viață”[2]

Nu a lăsat textul acesteia doar acolo, așezat în paginile ei, ci l-a plămădit spre a Se naște în inimile noastre. L-a plămădit în predicile sale, fiind recunoscut drept un predicator harismatic care, cu multă dezinvoltură și acuratețe, vibrând cu toată ființa sa pentru apărarea adevărului de credință, indiferent de auditoriu, nu a pregetat să apere valorile morale și identitare. Nu-și pregătea cuvântările pentru a-și etala erudiția, ci s-a așezat într-un dialog tainic cu ascultătorii săi, un dialog izvorât întotdeauna din dragostea sa părintească.

Sesizând subtilități prin care conduita și viața duhovnicească erau atrase în confuzie[3] prin subcultură, susținea cu tărie la constituirea Fundației „Nicolae Steinhardt”: „poporul român nu se poate redresa decât prin două puteri: religia și cultura. Dar nu separate, ci îngemănate, logodite și încununate una cu cealaltă, prin care religia să se deschidă spre universalitate, iar pe de altă parte, prin religie, cultura să-și recapete dimensiunile autentice”[4].

Încredințat că „unitatea morală e unitate de credință, și de limbă, și de conștiință patriotică”, Mitropolitul Bartolomeu rămâne în cinstirea Bisericii arhiereul diortositor al Sfintei Scripturi care s-a remarcat, printre multe alte calități, ca un predicator și un orator de excepție, iar în cultura română dramaturgul, eseistul și publicistul ce a îngemănat, prin forța sa creatoare, religia și cultura”.

În continuare, Părintele Prof. Dr. Nicolae Proteasa, Directorul Seminarului Teologic Sfântul Nicolae, a vorbit despre însemnătatea pentru teologia românească a Bibliei diortosită de Mitropolitul Bartolomeu, amintind în prealabil întregul efort al ierarhilor, traducătorilor, tipografilor și diortositorilor textului Sfintei Scripturi din veacurile XVII-XXI.

Aspecte culturale și științifice ale operei Mitropolitului Bartolomeu au fost prezentate, de asemenea, în partea a doua a evenimentului desfășurat cu participare fizică cât și online.

 

[1] † Bartolomeu Anania, „Cuvânt lămuritor asupra Sfintei Scripturi”, la Biblia sau Sfânta Scriptură, EIBMBOR, București, 2001, p.7.

[2]  † Bartolomeu Anania, „Cuvânt lămuritor asupra Sfintei Scripturi”..., p.8.

[3] „În școli își fac apariția și se dezvoltă lenea, indecența, fumatul, alcoolismul, viciile precoce și, mai nou, consumul de droguri. Sub masca unor programe educaționale se promovează libertinajul, care, la rândul său, anulează instinctul matern și duce la disoluția conceptului de familie. Reclama nerușinată se răsfață în paginile unor ziare de mare tiraj, în timp ce o seamă de reviste cultivă deriziunea mitocănească și asasinatul moral. Televiziunea, mass-media cu cel mai mare impact asupra populației, a devenit principalul agent prin care se inoculează apetitul pentru violență, sălbăticie, vulgaritate și umor de cea mai joasă speță. Toate acestea, în numele drepturilor omului și al libertății de exprimare!”, † Bartolomeu Anania, Curățirea firii noastre lăuntrice. Pastorală la Praznicul Învierii Domnului, 2002.

[4] Florian Roatiș, Caietele de la Rohia, vol. 1, Nicolae Steinhardt sau fericirea de a fi creștin, Editura Helvetica, Baia Mare, 1999, p.94.

Alte articole despre: