Eşti aici

Slujbă de pomenire a poetului Mihai Eminescu și recital din lirica eminesciană

15 Iunie / Cultural

Râmniceni, iubitori ai liricii eminesciene, au participat sâmbătă, 15 iunie, la bolnița Adormirea Maicii Domnului, la bustul poetului Mihai Eminescu și în sala Iosif Episcopul a Casei Sfântului Calinic ale Centrului Eparhial, la o serie de manifestări cultural-religioase, prilejuite de împlinirea a 130 de ani de la plecarea în Țara de peste Veac a poetului național Mihai Eminescu.

 Manifestările comemorative au debutat în Bolnița cu hramul Adormirea Maicii Domnului din municipiul Râmnicu-Vâlcea, unde Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie, înconjurat de un sobor de preoți și un arhidiacon, a săvârșit slujba Parastasului pentru poetul național Mihai Eminescu.

La finalul slujbei, Chiriarhul Râmnicului a evidențiat personalitatea marcantă pentru cultura română a poetului Mihai Eminescu, dezvoltându-și anvergura personalității sale datorită dragostei față de țară, dragostei față de neam și dragostei pentru credința ortodoxă. Totodată, a reliefat contribuția deplină a poetului „nepereche al literaturii române” la așezarea spiritualității satului românesc în forme admirabile de rostire.

„Fiind un plăsmuitor de rostire românească autentică, în versurile sale nu a descris doar frumusețea locurilor natale, ci, mai mult, versificat spiritualitatea sufletului românesc, cum nimeni nu a mai făcut-o până la el, însă nici după el. Poezia lui sintetizează ființa națională a neamului nostru, crescut în spiritualitatea creștinismului ortodox și școlit în Occident, Eminescu a reușit să accentueze în poezia lui unitatea spirituală a neamului românesc din cele trei provincii, care este o simbioză între raționalitatea latinității personaliste și mistica gândirii răsăritene. Mihai Eminescu, poetul neamului românesc prin excelență, este cel care a pus versuri, ca nimeni altul, dorul de absolut și veșnicie, pe care spiritualitatea satului românesc tradițional o sintetiza. Așa cum afirma scriitorul Mihail Sadoveanu, acesta a încercat să salveze ordinea istorică proiectând-o într-o ordine mitică. Numărându-se printre cei mai înverșunați dușmani ai timpului ucigător de forme, Eminescu a găsit un aliat prețios pentru înlăturarea celor două categorii îngrăditoare a libertății de gândire, timpul și spațiul. Versuind în poeziile sale darurile sufletului românesc, a și demonstrat că spiritualitatea românească are nu doar o deschidere europeană și universală, ci chiar mai mult, către veșnicia iubirii transcendente”, a afirmat Părintele Arhiepiscop Varsanufie.

Un moment omagial a avut loc, apoi, în fața teiului și a bustului poetului național Mihai Eminescu, aflat în incinta Centrului Eparhial al Râmnicului, unde au rost rostite ectenii și rugăciuni pentru Mihai Eminescu, iar elevi seminariști, dirijați de părintele Siluan-Dumitru Scurtu, au interpretat „Lumină lină”.

A urmat un recital extraordinar din lirica eminesciană, susținut de actrița Lamia Beligan, de la Teatrul Național București. Recitalul a fost acompaniat la pian de prof. Galina Nemțanu, oboi – prof. Dorin Farcaș, chitară - pr. prof. dr. Siluan-Dumitru Scurtu. De asemenea, invitată la acest eveniment, a fost și soprana Monica-Valentina Scurtu.

La finalul recitalului, pr. Ștefan Zară, consilier cultural, a mulțumit lui Dumnezeu pentru bucuria pe care a așezat-o în inimi, prin starea de emoție creată în timpul recitalului, precum și Chiriarhului Râmnicului, pentru acest dar pe care îl oferă râmnicenilor, actriței Lamia Beligan, artiștilor care au susținut recitalul pe acordurile muzicale vocale și instrumentale, precum și tuturor celor prezenți. 

Alte articole despre: