Pe urmele Doamnei Marica Brâncoveanu

La iniţiativa doamnei subprefect Aurora Gherghina, membră a Comitetului de sprijin al Ligii, în semn de cinstire a personalității de excepţie a Doamnei Maria Brâncoveanu, membrele Ligii, îmbrăcate în frumoase costume tradiționale româneşti, au participat la un pelerinaj de suflet desfăşurat între Mănăstirea Dintr-un lemn şi Mănăstirea Surpatele. Istoria consemnează că Doamna Maria pleca adesea în perioada de văduvie de la Mănăstirea Surpatele, ctitorie ce-i aparţine, prin codrii seculari, spre Mănăstirea Dintr-un lemn, îndurerată, plângându-şi fiii pierduţi de timpuriu şi soţul, domnitorul Constantin Brâncoveanu, care a ales moartea spre salvarea sufletului şi a credinţei strămoșești.

Doamna Marica (Maria) Brâncoveanu este fiica postelnicului Neagoe şi nepoata domnului Ţării Româneşti, Antonie din Popeşti. Marica s-a căsătorit în 1674, cu marele dregător Constantin, unul dintre cei mai influenţi boieri din ţară, rudă cu marile familii Brâncoveanu şi Cantacuzino, care din anul 1688 a urcat pe tron. A sprijinit toate demersurile culturale iniţiate de către soţul ei, tipărirea de cărţi în limbile română, greacă, slavă şi chiar arabă, turcă sau georgiană, crearea unui stil arhitectural caracteristic epocii, care va purta numele domnitorului ctitor, dezvoltarea artelor decorative, ctitorirea de biserici şi mănăstiri (Bucureşti, Târgovişte, Hurezi, Mogoşoaia, Potlogi, Govora, Mamul, Filipeştii de Pădure, Măgureni, Râmnicu Sărat ş.a.), restaurarea lăcaşurilor de cult mai vechi (Cozia, Arnota, Bistriţa, Strehaia, Sadova, Gura Motrului, Dintr-un Lemn, Curtea de Argeş, Dealu, Snagov ș.a.) şi împodobirea lor cu obiectele liturgice necesare. În Transilvania au zidit o biserică în Făgăraş, alta în Ocna Sibiului, precum şi Mănăstirea Sâmbăta de Sus, iar în Constantinopol biserica Sfântului Nicolae din cartierul Galata. Au acordat ajutoare permanente aşezămintelor bisericeşti din Balcani şi Orientul Apropiat căzute sub dominaţia otomană şi au întreţinut relaţii de bună comunicare cu toate patriarhiile ortodoxe. Astfel, putem afirma pe bună dreptate că viaţa Doamnei Maria Brâncoveanu a fost una de excepţie, o viaţă de credinţă şi jertfă.

La Mănăstirea Dintr-un lemn, maica stareţă Stavrofora Emanuela Oprea le-a vorbit reprezentantelor Ligii despre iubirea lui Dumnezeu, le-a povestit istoricul mănăstirii, le-a prezentat ansamblul monahal, iar la final le-a invitat la o agapă frăţească. LaMănăstirea Surpatele, de asemenea, maica stareţă Stavrofora Eftimia Constantin a primit cu bucurie grupul de pelerini.

În perioada 22-24 septembrie 2014, la Mănăstirea Sâmbăta de Sus s- a desfăşurat simpozionul Cultura brâncovenească în contextul culturii europene, manifestare organizată de Arhiepiscopia Sibiului, Secretariatul de Stat pentru Culte şi Muzeul Naţional Militar Regele Ferdinand I. Cu această ocazie, Zenovia Zamfir, membră a Ligii Femeilor Creștin-Ortodoxe Vâlcea a prezentat lucrarea Pe urmele paşilor doamnei Marica Brâncoveanu, lucrare ce a fost publicată în Colecţia Studii, Editura SITECH a Muzeului Militar Naţional Regele Ferdinand I din Bucureşti.