Eşti aici

Patriarhul Daniel către pelerini: Comuniunea sfinţilor este izvor de unitate românească în cuget şi simţiri

25 Octombrie / Comunicate de Presă

În cuvântul adresat pelerinilor, joi, 25 octombrie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat că la hramul Catedralei Patriarhale sunt prezente moaştele a „doi ocrotitori ai Capitalei noastre”, comuniunea sfinţilor fiind „izvor de unitate românească în cuget şi simţiri”.

Omilia a fost rostită la finalul procesiunii Calea Sfinţilor, după slujba de Polihroniu oficiată la întâmpinarea moaştelor Sfinţilor Calinic şi Dimitrie.

Preafericirea Sa le-a vorbit pelerinilor despre „chipul luminos al Sfântului Calinic de la Cernica” care „a rămas întipărit în evlavia poporului ca fiind unul dintre cei mai înţelepţi păstori români din veacul al 19-lea”.

„Păstor şi rugător fierbinte, făcător de minuni şi tămăduitor, duhovnic înțelept şi părinte milostiv, Sfântul Ierarh Calinic a fost în acelaşi timp un om erudit, un bun organizator, un talentat constructor de biserici”, a spus Preafericirea Sa.

La finalul cuvântului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a remarcat că „o sărbătorire profundă și completă a Centenarului Marii Uniri nu se poate realiza decât prin rugăciune în comun, bucurie şi pace duhovnicească, toate acestea fiind daruri pe care Dumnezeu le pogoară asupra noastră”.

Cuvânt integral:

Iubiţi pelerini,

Trăim astăzi momente de binecuvântare şi bucurie duhovnicească deosebite pe care Duhul Sfânt, pentru rugăciunile Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, ni le dăruiește prin prezența moaștelor Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica (1787-1868), de la a cărui trecere la cele veșnice celebrăm anul acesta 150 de ani.

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica s-a născut la 7 octombrie 1787, în cetatea Bucureștilor, în cartierul Sfântul Visarion. Mama sfântului, Floarea, foarte evlavioasă, a insuflat copiilor ei iubirea de Dumnezeu şi râvna spre cele duhovniceşti, cei doi fii ai ei alegând să îmbrace îngerescul chip al vieţii monahale. Către sfârşitul vieţii, ea însăşi a intrat în viaţa monahală cu numele Filofteia la Mănăstirea Pasărea, unde a trecut la Domnul, în 8 noiembrie 1833.

În martie 1807, la vârsta de 20 de ani, urmând chemării sale lăuntrice, tânărul Constantin a intrat în obștea Mănăstirii Cernica, primind numele Calinic, într-o atmosferă duhovnicească însufleţită de duhul mişcării isihaste a Sfântului Paisie de la Neamţ (Velicicovschi †1794), duh întreținut de ucenicii stareţului Gheorghe de la Cernica (†1806).

La 14 octombrie 1818, obștea Mănăstirii Cernica l-a ales stareţ pe Cuviosul Calinic, apreciind îndeosebi alesele sale calității de păstor de suflete. Timp de 32 de ani (1818-1850), ca stareț al acestei mănăstiri, a ctitorit biserica nouă a mănăstirii, cu hramul Sfântul Gheorghe, şi întreg ansamblul de chilii, a restaurat şi zugrăvit biserica Sfântul Nicolae din ostrovul mare al mănăstirii, a construit noi chilii monahale, o nouă stăreție şi o bibliotecă, încât Mănăstirea Cernica a devenit, în timpul stăreției sale, un important centru de cultură şi spiritualitate ortodoxă.

Virtuțile sale şi împlinirile gospodăreşti l-au recomandat a fi ierarh, însă Sfântul Calinic a refuzat, în repetate rânduri, vrednicia de mitropolit al ţării. Totuși, la insistențele domnitorului Barbu Dimitrie Ştirbei (1849-1856), a primit alegerea sa ca episcop al Râmnicului, hirotonia întru arhiereu săvârşindu-se în Catedrala mitropolitană din Bucureşti, în urmă cu 168 de ani, la 26 octombrie 1850.

Chipul luminos al Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica a rămas întipărit în evlavia poporului ca fiind unul dintre cei mai înţelepţi păstori români din veacul al 19-lea, prin modul cum îmbina tradiția rugăciunii neîntrerupte a sfinţilor rugători isihaşti, cu elanul misionar al sfinţilor ierarhi ctitori şi constructori de lăcașuri sfinte, de cultură şi filantropie creștină.

Păstor şi rugător fierbinte, făcător de minuni şi tămăduitor, duhovnic înțelept şi părinte milostiv, Sfântul Ierarh Calinic a fost în acelaşi timp un om erudit, un bun organizator, un talentat constructor de biserici de mănăstire şi de parohie, şi cititor al Catedralei episcopale din Râmnicul Vâlcea, un patriot român devotat, militant fervent pentru Unirea Principatelor Române din anul 1859.

Iubiţi pelerini,

Racla cu sfintele moaște ale Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica a fost depusă lângă racla cu moaştele Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. Așadar, avem doi ocrotitori ai Capitalei noastre, care, deși nu s-au cunoscut în timpul vieții, au aceeași lucrare duhovnicească de tămăduire şi de călăuzire prin rugăciune neîncetată către tronul Preasfintei Treimi, pentru toți cei care se închină cu credință și evlavie sfintelor lor moaște.

În anul acesta, 2018, în care omagiem unitatea de credință și de neam șîi comemorăm pe făuritorii Marii Uniri din 1918, ne bucurăm de acest moment al unirii întru rugăciune și mijlocire a celor doi mari sfinți pentru mântuirea sufletelor noastre.

O sărbătorire profundă și completă a Centenarului Marii Uniri nu se poate realiza decât prin rugăciune în comun, bucurie şi pace duhovnicească, toate acestea fiind daruri pe care Dumnezeu le pogoară asupra noastră prin mijlocirea și purtarea de grijă a Sfinților Bisericii, dar și prin împreună-lucrarea noastră cea roditoare întru virtuțile creștine pentru binele poporului român.

Ne rugăm Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica şi Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou să dăruiască ajutor şi sănătate, pace şi bucurie tuturor pelerinilor, care arătă, și în acest an, credință vie, mărturisitoare, evlavie adâncă și dragoste de Biserică. Ne rugăm, totodată, ca Dumnezeu să reverse milele Sale cele bogate spre frații noștri aflați în suferință sau în nevoi și să ne dăruiască nouă tuturor mult curaj spre a mărturisi credința noastră și a înfrunta încercările vieţii.

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri Calinic de la Cernica şi Dimitrie cel Nou, ocrotitorii Bucureștilor, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne şi ne mântuiește pe noi. Amin!

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Alte articole despre: