Eşti aici

Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie: „Mulțumirea se transformă în capacitatea persoanei de a se deschide spre comuniunea liberă cu Mântuitorul Hristos”

17 Ianuarie / Viața Eparhiei

„Mulțumirea este starea sufletească a omului care recunoaște bogăția darurilor împărtășite de Dumnezeu, nesfârșita Sa purtare de grijă dar, mai cu seamă, posibilitatea ca omul să poată participa, prin îndumnezeirea sa, la viaţa divină, să se împărtăşească cu Dumnezeu”, a subliniat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, duminică, 17 ianuarie. Înaltpreasfinția Sa a săvârșit Sfânta Liturghie la Paraclisul Arhiepiscopal Sfântul Grigorie Teologul.

 

În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie a arătat că „tămăduind boala celor zece leproși, Mântuitorul Hristos îi cheamă nu doar la reluarea vieții cotiene în sănătatea trupească pe care le-o îngăduise Dumnezeu înainte de a se îmbolnăvi de lepră, ci la o stare nouă, după un timp ce putea deveni cu totul folositor spre a spori în comuniune, însă doar „unul dintre ei, văzând că s-a vindecat, s-a întors, cu glas mare slăvind pe Dumnezeu. Și a căzut cu fața la picioarele lui Iisus, mulțumindu-I. Și acela era samarinean. Și răspunzând, Iisus a zis: Au nu zece s-au curățit? Dar cei nouă unde sunt?” (Luca XVII, 15-17). 

Recunoștința o ceruse Dumnezeu și celor care mai înainte fuseseră leproși, nu pentru că avea nevoie de mulțumirea oamenilor, ci pentru ca omul să rămână cât mai mult în starea de comuniune, să se elibereze de patimi încât harul să se poate sălăşlui tot mai adânc în el, transformându-l din interior sau luminând conştiinţa lui în aceeaşi măsură cu mintea, care va putea să străvadă pe Hristos prin toate cele create. 

Mulțumirea se transformă în capacitatea persoanei de a se deschide spre comuniunea liberă cu Mântuitorul Hristos, prin Duhul Sfânt, după modelul comuniunii Persoanelor Sfintei Treimi. Însuși Mântuitorul a mulțumit Tatălui: „Părinte, Îţi mulţumesc că M-ai ascultat. Eu ştiam că întotdeauna Mă asculţi, dar pentru mulţimea care stă împrejur am zis, ca să creadă că Tu M-ai trimis” (Ioan XI, 1-42).

Sfântul Apostol Pavel ne arată, de altfel, că mulțumirea devine răspunsul creștinului față de harul lui Dumnezeu revărsat asupra lui: „Mulțumesc totdeauna Dumnezeului meu pentru voi, pentru harul lui Dumnezeu dat vouă în Hristos Iisus” – le spune el creștinilor din Corint (I Corinteni I, 4).

Și filipenilor, Apostolul neamurilor le adresa îndemnul ca „întru toate, prin închinăciune și prin rugă cu mulțumire, cererile voastre să fie arătate lui Dumnezeu. Și pacea lui Dumnezeu, care covârșește orice minte, să păzească inimile voastre și cugetele voastre întru Hristos Iisus” (Filipeni IV, 6-7). 

Când omul nu mulțumește pentru binefacerile primite, el se înstrăinează de Dumnezeu și de semeni, pentru că ruptă de perspectiva stării de comuniune cu Dumnezeu și cu semenii, mulțumirea de reduce la autoîndreptățire, autosuficiență, într-o mulțumire de sine ce îl conduce pe om spre o înstrăinare de Dumnezeu”, a spus Chiriarhul Râmnicului. 

Alte articole despre: