Hramul Catedralei Arhiepiscopale din Râmnicu-Vâlcea: „Sărbătoarea Aducerii în Oltenia a moaștelor Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica”
Arhiepiscopia Râmnicului și-a cinstit în mod deosebit Ocrotitorul și ctitorul Catedralei Arhiepiscopale din municipiul Râmnicu-Vâlcea, în perioada 4-8 mai 2022, la Sărbătoarea Aducerea în Oltenia a moaștelor Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica.
Duminică, 8 mai, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului, i-a adunat în rugăciune pe fiii duhovnicești ai Arhiepiscopiei Râmnicului, pe reprezentanții autorităților locale și centrale, ai instituțiilor de cultură, de învățământ și administrative, preoți, monahi, monahii și credincioși. La acest moment de sărbătoare, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului.
În cuvântul de binecuvântare adresat celor ce s-au așezat duhovnicește sub ocrotirea Sfântului Ierarh Calinic, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Irineu a arătat că „Mântuitorul Hristos, Care a înviat din morți, a biruit moartea, a învins puterile întunericului și ne-a arătat că El este Lumina cea adevărată, așa cum mărturisim în Simbolul de Credință: „Lumină din Lumină, Dumnezeu Adevărat din Dumnezeu Adevărat”.
El ne-a arătat că răul are mărginirea lui și că nu poate niciodată să depășească atât cât Dumnezeu îi permite. De aceea, în momentul răstignirii Mântuitorului Hristos, întunericul a crezut că-L poate birui pe Mântuitorul, Cel Care a venit să mântuiască lumea, dar Domnul slavei, Care este Creatorul cerului și al pământului, a arătat întru aceasta semnul celei mai adânci umilințe și smerenii: atât de mult S-a smerit Fiul lui Dumnezeu, până la moarte și încă moarte pe Cruce.
Tocmai de aceea, El ne-a arătat sensul acesta al Răstignirii, că este iubirea care nu are margini și care care depășește orice raționament uman, căci iubirea învinge chiar și puterile cele rele, învinge moartea.
A arătat Milostivul iubirea Sa atunci când ne-a creat și ne-a făcut după Chipul Său și, de bună seamă, El a venit să Se facă om după chipul pe care l-a zidit. Așa se face că Fiul lui Dumnezeu a luat chipul nostru și S-a îmbrăcat cu această haină muritoare ca să ne vindece din interior. N-a trimis un înger, nici un arhanghel ca să facă această lucrare, deși era în putința Lui. Totuși, pentru că El a vrut să fie cu noi, Emanuel, așa cum Îl arată profetul Isaia, El este Acela Care a venit în Persoană, chip de rob luând. Aproape necunoscut oamenilor, dar descoperit prin minuni și slavă dumnezeiască, S-a descoperit nouă în felul acesta ca să nu ne înspăimânte și noi să avem întotdeauna curajul să mergem la El, căci nu era totuna ca Dumnezeu Strălucitor să Se arate în lume, fiindcă dacă am vedea Soarele coborât din cer pe pământ ne-am înspăimânta, bineînțeles. Cu atât mai mult că L-am văzut pe Soarele dreptății, Creatorul tuturor galaxiilor cunoscute și necunoscute.
Acela a venit și S-a îmbrăcat în haina noastră ca să nu ne primejduiască în vreun fel ci, dimpotrivă, prin felul uman de a fi și de a iubi, să-Și arate în chip desăvârșit iubirea, pentru că nimic nu este mai arătos și mai importatnt în creație decât iubirea. Iubirea este aceea care trece peste orice, care se arată în Însăși Persoana Mântuitorului Hristos și în care a acceptat să fie pironit pe Cruce, nu de oameni prieteni, ci de dușmanii Săi. Mântuitorul Hristos Și-a arătat dragostea Sa atât de cuprinzătoare și atotcuprinzătoare, încât și-a deschis brațele ca să primească pe tot omul, indiferent că este păcătos sau drept, bogat sau sărac, tânăr sau bătrân. Aceasta este iubirea cerească a lui Dumnezeu pe care Mântuitorul Hristos o arată că vine de la Tatăl, căci „atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică” (Ioan III, 16).
Această binecuvântare a Mântuitorului Hristos S-a arătat în Înviere și Învierea a cuprins întreaga lume. Este minunea minunilor și actul desăvâvârșit al Fiului lui Dumnezeu, în care Se arată Preasfânta Treime în toată plenitudinea Ei: Tatăl Cel ceresc Care privește spre Jertfa Fiului Său, Fiul Care Se răstignește, este îngropat și merge în adâncurile iadului să ridice de acolo pe drepții din Vechiul Testament și Duhul Sfânt Care înviază pe Mântuitorul Hristos pentru că Dumnezeu Tatăl Îl ridică pe Domnul și-L face ca să fie Cel dintâi născut din morți, Începătorul Învierii noastre.
De aceea, Biserica, în noaptea Paștilor, arată o explozie de bucurie și de fericire, căci Hristos a înviat, bucuria tuturor, și nimeni nu mai are teamă, căci Mântuitorul Hristos ne spune: „Îndrăzniți! Eu am biruit lumea!”
Se arată rând pe rând Sfinților Apostoli, femeilor mironosițe, celor care au crezut în Învierea Sa, și arată tuturor că este cu adevărat viu. În chip deosebit Se arată Sfântului Toma, pe care îl încredințează de această minune pe care a săvârșit-o nu pentru Sine, ci pentru noi.
Învierea este temelia noastră, este piatra fundamentală a zidirii Bisericii și nu numai, ci a întregii lumi, pentru că, într-adevăr, Învierea este temelia credinței noastre, fără de care n-ar exista nici creație, nici lume. Învierea oferă sens umanității: fără Înviere n-am fi nimic, iar credința noastră ar fi fost zadarnică. În Înviere suntem cuprinși cu toții și ne împărtășim de Înviere, căci prin taina Sfântului Botez suntem îngropați împreună cu Domnul și înviem împreună cu El. În Înviere avem chezășia moștenirii Împărăției Cerurilor.
Era necesar să fie mulți martori ai Învierii Mântuitorului Hristos. În primele ore după Înviere S-a arătat femeilor mironosițe, Sfinților Apostoli și la mulțime de frați. Femeile purtătoare de mir au venit la mormântul Mântuitorului, căci știau că așezarea în mormânt s-a făcut în pripă și că n-au avut timpul necesar să-I aducă cinstea cuvenită. Au venit cu miresme, iar spre surprinderea lor și spre bucuria negrăită a lor, au aflat de la sfinții îngeri că Mântuitorul a înviat.
Biserica a așezat în această duminică o cinstire deosebită femeilor mironosițe, cele care au vestit Învierea Mântuitorului Hristos și au mărturisit-o.”
Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Irineu a vorbit apoi despre cinstirea aparte de care se bucură Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica în Mitropolia Olteniei, pe care l-a numit „învățătorul și îndrumătorul nostru”, și despre cinstirea sfintelor moaște, „care sunt rodul Învierii” și prin intermediul cărora „privim către Învierea lui Dumnezeu”.
Despre ocrotirea Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica și cinstirea aparte de care Ocrotiorul Arhiepiscopiei Râmnicului se bucură în Oltenia de sub munte a vorbit și Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie în cuvântul de mulțimire adresat Înaltpreasfințitului Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, și tuturor acelora care s-au încredințat în această zi în mijlocirea și ajutorul sfântului.
Sărbătoarea Aducerea în Oltenia a moaștelor Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica a fost introdusă în calendarul Mitropoliei Olteniei, începând cu anul 2014, la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Irineu şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, rememorând prezenţa în Oltenia pentru o săptămână (28 aprilie – 5 mai 2012) a sfintelor moaşte ale Sfântului Ierarh Calinic, Ocrotitorul Eparhiei Râmnicului.
