Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie: „Maica Domnului este Maica tuturor acelora care cred în Fiul ei”
„Iubită de Dumnezeu pentru că a căutat spre smerenia ei, dar și pentru că a ales-o să fie vasul ales al întrupării Cuvântului, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu se arată a fi mijlocitoare, plină de grijă și de dragoste, izvor nesecat de milostivire pentru toți cei necăjiți și împovărați. Prin Maica Domnului s-a realizat înnoirea neamului omenesc şi s-au deschis porţile cerului. Ea este locaş al binecuvântărilor Duhului, visteria bunătăţilor”, a accentuat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, la Mănăstirea Vârful lui Roman, în ziua prăznuirii Adormirii Maicii Domnului.
Înaltpreasfinția Sa a arătat că „Preasfânta Născătoare de Dumnezeu este aceea care întrupează toate cele câte au fost vestite prin profeţi şi le transpune în vremea harului ca exemple întrupate.
Maica Domnului este o adevărată scară cerească și singura care face posibil urcușul omului către Dumnezeu. Ea este cea care îl urcă pe om în Împărăția lui Dumnezeu, făcând posibil acest fapt, prin înomenirea Fiului lui Dumnezeu. Ea este uşa Vieţii, pentru că Viaţa prin ea a intrat în lume. Sfântul Grigorie Palama spune că „pentru ea mai dinainte s-au vestit dumnezeieşti profeţii ale profeţilor celor inspiraţi de Dumnezeu. Minuni mai dinainte au închipuit cea mai mare minune a tot pământul care este această pururea Fecioară şi Maică. Schimbări ale neamurilor şi lucrurilor au deschis drum împlinirii acestei noi taine. Pronii ale Duhului Sfânt, mai dinainte au închipuit adevărul ce avea să fie. Ea este sfârşitul, sau mai curând, începutul şi rădăcina atâtor minuni şi lucrări ale lui Dumnezeu”.
Cultul Maicii Domnului, ca expresia a mijlocirii ei, se bazează pe credința că noi ne închinăm acelora asupra cărora sălăşluieşte Duhul Sfânt: Maicii Domnului şi tuturor sfinţilor. Aceasta pentru că ei s-au asimilat lui Dumnezeu prin acţiunea propriei lor voinţe, prin sălăşluirea lui Dumnezeu în ei, prin conlucrarea Lui cu ei.
Cinstirea Maicii Domnului a început încă din timpul vieții ei, persoana ei fiind totdeauna asociată în mod firesc cu aceea a Fiului ei, fiind înconjurată de dragostea și respectul celor din jurul Mântuitorului. Totodată, atât în timpul vieții pământești, cât mai ales după adormirea sa, Fecioara Maria a intervenit permanent în rugăciune pentru necazurile, nevoile și păcatele oamenilor, cu o atitudine de compasiune, înțelegere și dragoste fără termen de comparație printre fiii oamenilor. De aceea, este numită „acoperitoare, apărătoare, mijlocitoare, ajutătoare a creștinilor”.
Privitor la mijlocirea Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, ne încredințăm de faptul că Maica Domnului este mijlocitoare nu doar pentru momentul Întrupării, ci este mijlocitoare şi după aceea. Ea este mijlocitoare de-a lungul istoriei mântuirii pentru aceia care doresc să-și sfințească viața și să devină, cu adevărat, „făpturi noi în Hristos” (II Corinteni V,7), „trăitori în Duhul” (Galateni V,25)”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie.
