Tiparul bisericesc la români

Cele patrusprezece capitole ale cărții constituie dialogurile dintre cei doi autori, structurate sub formă de interviu, fiecare păstrându-și specificul tematic dinainte propus, istoria tiparului și a tipografilor din cultura religioasă românească, respectiv istoria similară, mult mai sumară, a mașinii de tipărit, dar mai ales a mașinii computer electronic, care s-a născut și impus în secolul XX și care are toate atuurile să înghită în secolul XXI tiparul lui Gutenberg, dar nu și Era Gutenberg. Cartea, care apare după un demers publicistic de forță desfășurat timp de un an, se dorește a fi un produs al noului demers literar beletristic, afirmarea romanului publicistic, pe bază de dialog, dar și un produs al conceptului de ecoartă sau ecoștiință, în care știința și arta conviețuiesc cu spiritul, contribuind la adevărata curățenie la care speră omenirea în secolul XXI și care nu va exista în afara spațiului cultural și religios.

Tradiția culturală vâlceană, nu doar în ceea ce privește cartea tipărită, este strâns legată de cultura bisericească. Nu putem vorbi în Vâlcea de tradiție culturală fără a vorbi de spiritualitatea monahală din spațiul vâlcean, care a făcut posibilă dezvoltarea tiparului, a cărții tipărite, ca emblemă a Vâlcii. Prin tipar nu doar că s-a răspândit cuvântul lui Dumnezeu, ci s-a și format conștiința de neam, contribuind astfel la unitatea neamului românesc și la formarea României Mari. Unitatea de credință și cultură a condus firește și la unitatea de neam. Slujitorii Bisericii au fost aceia care au întărit sentimentul național al unității, pregătind făurirea României Mari și implicit autocefalia Bisericii Ortodoxe Române, precizează Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, în Cuvânt înainte, intitulat Importanța misionară a tiparului în Biserica Ortodoxă Română.

 

Pentru cumpărarea volumului puteți accesa și http://www.librariasophia.ro/carti-Tiparul-bisericesc-la-rom%C3%A2ni-Mic...