Eşti aici

Mihai Eminescu a fost omagiat în fața teiului și a statuii sale de la Centrul Eparhial al Râmnicului

15 Iunie / Cultural

Slujba de pomenire săvârșită de către Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, urmată de manifestările duhovnicești culturale desfășurate vineri, 15 iunie 2018, în fața teiului și a statuii poetului Mihai Eminescu de la Centrul Eparhial al Râmnicului, au reașezat în conștiința celor prezenți sentimentul respectului valorilor naționale.

Aceasta, pentru că teiul și bustul poetului Mihai Eminescu așezat de către Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie în fața Crucii domnitorului Șerban Cantacuzino, fântâna episcopului Filaret, Crucea ierahilor vâlceni, busturile patriarhilor Miron Cristea și Justinian Marina, bisericile ctitorite de către episcopii Climent, Grigorie Socoteanu și Sfântul Ierarh Calinic, sunt deopotrivă mărturii ale modului în care aceștia toți au contribuit la formarea conștiinței naționale, dar și a faptului că astăzi memoria le este cinstită prin ample manifestări duhovnicești-culturale.

Alături de oamenii de cultură ai Râmnicului, prezența elevilor relevă valențele educative ale evenimentelor culturale, iar la această manifestare Corul de copii Angels Voice, coordonat de doamna  Lector Univ. Dr. Camelia Clavac, a susținut un program artistic în care au fost interpretate creații eminesciene.

Mihai Eminescu a fost într-adevăr „omul deplin al culturii românești”, cum îl numea Constantin Noica, iar gândul acesta a fost reafirmat de către Chiriarhul Râmnicului în cuvântul omagial rostit în Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea, unde a  subliniat că „poetul național avea să-și pună pecetea definitiv asupra culturii poporului român, contribuind la făurirea unei limbi literare care dăinuiește până astăzi.

Om de o cultură deosebită, Mihai Eminescu a avut trei coordonate principale în viața sa: mai întâi dragostea de țară, apoi dragostea de neam și dragostea pentru credința în care s-a născut și pe care a căutat să o mărturisească prin slovele sale.

Dragostea față de țară se vădește ușor, citind mai ales rândurile sale de la ziarul Timpul, în care s-a implicat, cu timp și fără timp, ca o voce pertinentă pentru a apăra valorile acestei țări. Dragostea față de neamul românesc s-a concretizat prin sărbătoarea pe care a făcut-o la Putna în cinstea marelui erou național care a fost trecut în rândul sfinților, Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare.

A arătat însă și dragoste față de Biserica strămoșească, mărturisind-o pe aceasta ca fiind izvorul neamului românesc dar și cea care-i conferă unitatea.

Anul acesta este anul în care țara noastră serbează 100 de ani de la Marea Unire, pe care el și-a dorit-o și pe care a mărturisit-o nemărginit atât în poeziile sale cât și în articolele sale, care sunt atât de actuale.

Scrierile literare ale lui Eminescu au plămădit în paginile lor în chip deplin unitatea tuturor românilor, exprimând ca nimeni altul unitatea și unicitatea sufletului omenesc. Paginile din publicistica eminesciană au demonstrat că pentru Mihai Eminescu idealul național nu a fost un motiv literar sau vis poetic al scriitorului, ci un scop spre care a militat întreaga sa viață.

De aceea, în această zi se cuvine ca toți să înălțăm rugăciuni pentru odihna sufletului său, iar noi să-i fim recunoscători pentru tot ceea ce a făcut pentru țara sa, pentru neamul său și pentru biserica sa. Dumnezeu să-l odihnească!”.

Alte articole despre: