Ziua Imnului Național

Pentru marcarea acestui moment istoric, Primăria Municipiului Râmnicu-Vâlcea a organizat mai multe manifestări cultural-artistice. Sâmbătă, 29 iulie, de Ziua Imnului Naţional, a avut loc, la Arenele Traian, ședința festivă a Consiliului Local dedicată Zilei Imnului, la care a participat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, și reprezentanții autorităților locale, delegații din orașele înfrățite cu municipiul Râmnicu-Vâlcea.

Cu acest prilej, Înaltpreasfinția Sa a accentuat că „Imnul de Stat al României, Deșteaptă-te române!, străbate conștiința poporului român prin profundele sale conotații simbolice și patriotice care evocă apartenența la același neam și tezaurul valorilor spirituale și culturale, încât a devenit o emblemă a idealului de libertate, atât în contextul puternicului avânt de eliberare națională din secolul al XIX-lea, cât și în momentul redobândirii libertății după Revoluția din anul 1989. De aceea, Ziua Imnului de Stat al României este un prilej binecuvântat de a exprima recunoștința noastră înaintea Preamilostivului Dumnezeu pentru marele dar al libertății și unității naționale.

Solemnitatea intonării poeziei revoluționarului român de la 1848, Andrei Mureșanu, care s-a bucurat, prin contribuția remarcabilă a folcloristului, cântărețului bisericesc și dascălului de psaltichie Anton Pann, de o armonioasă linie melodică, a stârnit, prin tonul său ferm, un ecou puternic în inimile locuitorilor municipiului Râmnicu-Vâlcea pătrunși de credința vie că libertatea aparține fiilor neamului.

Suntem, așadar, mândri de faptul că din strana Bisericii „Buna Vestire” din Râmnic, dascălul de psaltichie Anton Pann, participând la ceremonia de sfințire a stindardelor libertății naţionale, organizată la Biserica „Toți Sfinții”, a intonat Imnul  Deșteaptă-te române! pentru întâia oară în orașul de sub poalele Capelei, la 29 iunie 1848.

Mesajul mobilizator al primului vers, care a conferit și titlul imnului, Deșteaptă-te române!, alătură actului permanentizat în istorie, al deșteptării din acel „somn de moarte”, al afirmării identității și demnității poporului român, adesea întristat și îndoliat de-a lungul multor secole, un moment de răscruce țâșnit cu putere  din străfundurile conştiinţei unităţii neamului. „Acum ori niciodată” se dorea a fi, prin cuvânt și faptă, o permanentă stare de veghe, spre propășirea națională, spirituală și culturală.

Or, toate acestea nu puteau fi așezate în conștiința poporului român decât prin sentimente de solidaritate și ajutorare frățească ce nutreau speranță și pace prin îndemnul spre libertate și unitate, risipeau frica de moarte și întăreau nădejdea în Învierea de Obște, prin misiunea „preoților cu crucea-n frunte”, mitropoliți, ierarhi, preoți și monahi, care au apărat unitatea de credință și de neam.

În felul acesta, descoperim în cele unsprezece strofe ale Imnului de Stat al României reperele identitare care au conferit statornicie poporului român: limba ce a păstrat unitatea prin acuratețea graiului, credința ce a înveșmântat valorile naționale în lumina Împărăției lui Dumnezeu, în care descoperim responsabilitatea morală pentru apărarea vieții umane individuale și sociale, pentru că „neamurile îşi vor aduce slava şi cinstea lor” - după cum spune Apocalipsa (XXI, 26) și cultura care prilejuiește o cunoaştere a identităţii noastre în istorie și izvorăște forța de a ne mărturisi și apăra idealurile de neatârnare, spre a nu fi „sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ!”

Prin intonarea Imnului Deșteaptă-te române!, aducem un pios omagiu tuturor eroilor români care s-au jertfit pentru libertatea, unitatea şi demnitatea poporului român, și îi cinstim, cu aleasă recunoștință, pe toți aceia care veghează la păstrarea independenței și a identității noastre naționale.

La aniversarea a 175 de ani de la prima intonare a Imnului Național, recunoștința față de Andrei Mureșanu și față de Anton Pann trebuie să fie izvor de inspirație către o conștiință mereu trează, pentru a cultiva și apăra libertatea și demnitatea națională, urând tuturor: La mulți și binecuvântați ani!”

În continuarea manifestărilor a avut loc parada festivă pe traseul Primăria Municipiului – Biserica Toţi Sfinţii – Casa Memorială Anton Pann – Parcul Zăvoi, unde Chiriarhul Râmnicului a săvârșit slujba de Te Deum.