Hramul de vară al Mănăstirii Stânișoara

Obștea Mănăstirii Stânișoara, dar și numeroși pelerini au participat la slujba hramului bisericii-paraclis a Mănăstirii Stânișoara, închinată sărbătorii Nașterea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul. Datorită prezenței numeroșilor pelerini, Sfânta Liturghie a fost săvârșită în biserica mare a Mănăstirii Stânișoara, cu hramurile Sfânta Treime și Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, de Chiriarhul Râmnicului, înconjurat de soborul de preoți și diaconi. În soborul slujitorilor au fost părinți stareți și ieromonahi de la mănăstiri și parohii învecinate.

                În cuvântul de învățătură, rostit după citirea Sfintei Evanghelii, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie a explicat semnificațiile teologice ale sărbătorii nașterii Sfântului Ioan și importanța acesteia pentru mântuirea oamenilor. Nașterea sa a fost binevestită de Sfântul Arhanghel Gavriil preotului Zaharia că soția sa, Elisabeta, va naște un prunc, pe nume Ioan, care va deveni Proorocul, Înaintemergătorul și Botezătorul Mântuitorului Hristos.  

                „Sfântul Evanghelist Luca ne spune că Mântuitorul Hristos a zis despre Sfântul Prooroc Ioan că este cel mai mare dintre cei născuți din femeie, dar cel mai mic din Împărăția cerurilor. Este cel mai mare om născut din femeie pentru că este cel mai mare prooroc dintre toți proorocii Vechiului Testament care au prevestit despre Mesia. Sfântul Ioan Botezătorul este, potrivit profeției lui Isaia, cel care L-a arătat lumii pe Mielul lui Dumnezeu, Cel Care va lua asupra Sa păcatul lumii. Sfântul Ioan este numit Botezător pentru că în locul Betabara, de la râul Iordan, a predicat și botezat cu botezul pocăinței, ca prefigurare a Tainei Sfintei Spovedanii, profețind că va veni Mântuitorul Care va boteza cu botezul Duhului, prin care se iartă nu numai păcatele, ci prin care noi devenim membri Bisericii Mântuitorului Hristos. Sfântul Ioan este cel mai mare dintre oameni pentru că el, fiind creatura, a botezat pe Creatorul, el, robul, a atins creștetul Stăpânului, el, omul, a arătat pe Dumnezeu. De aceea, în momentul botezului, S-a descoperit Sfânta Treime: Fiul Se boteza; Tatăl, prin glas, L-a mărturisit pe Fiul, iar Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de porumbel”, a spus Chiriarhul Râmnicului. 

                Sfântul Ioan Botezătorul, a mai subliniat Înaltpreasfinția Sa, este grabnic ajutător celor care îi cer mijlocirea.

                „Sfântul Ioan Botezătorul mijlocește pentru noi, dimpreună cu Maica Domnului, ei fiind cei mai apropiați oameni de Dumnezeu, pentru că ei L-au cunoscut pe Dumnezeu. Maica Domnului L-a purtat în pântece și prin inima ei au trecut mii săbii, precum a profețit dreptul Simeon, iar Sfântul Proroc Ioan Botezătorul L-a arătat lumii pe Mântuitorul Hristos. Mijlocirea lor se arată în toată vremea”, a spus Părintele Arhiepiscop Varsanufie.

                Începuturile acestei vetre monahale de la poalele muntelui Cozia se leagă de călugării Neofit, Meletie și alți cuvioși care au plecat în jurul anului 1671 din ctitoria voievodului Mircea cel Bătrân, Mănăstirea Cozia, dincolo de Olt, în munți. Pe la anul 1747, a fost construită o biserică cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe și chilii, care au fost refăcute la începutul secolului al XX-lea Din anul 1788 până în 1809, mănăstirea a fost părăsită din cauza războaielor purtate între turci și austrieci. După anul 1809, doi călugări din Muntele ­Athos, un român și un sârb, la o descoperire de la Maica Domnului, au reorganizat viața monahală în tradiția athonită. Biserica cu hramul Nașterea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul a fost ridicată în anul 1937.

În mănăstire se află spre închinare racla cu moaștele Sfântului Cuvios Neofit, iar în apropierea bisericii izvorul Sfântului Cuvios Meletie. Prin grija Părintelui Arhiepiscop Varsanufie, în biserica mare a mănăstirii se află și o copie a icoanei Maicii Domnului Axion Estin.