„Preasfânta Născătoare de Dumnezeu a fost chemată să devină templu însuflețit și Rai cuvântător”

În cuvântul de învățătură împărtășit obștii monahale și pelerinilor prezenți, Chiriarhul Râmnicului a accentuat că „în mod simbolic, sărbătoarea marchează începutul unui urcuș spiritual orientat către întâlnirea cu Mântuitorul Hristos. Evenimentul amintește de momentul în care Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la vârsta de trei ani, a fost adusă la Templu de părinții săi, Sfinții Ioachim și Ana, ca rod al unei făgăduințe și al pedagogiei divine.

În iconografie și în cântările liturgice ale praznicului, apare reprezentat urcușul Fecioarei pe cele cincisprezece trepte ale Templului – imagine preluată simbolic din Psalmii treptelor (Psalmii 119–133). În sens duhovnicesc, acest urcuș a devenit un model pentru viața creștinului, înțeleasă ca o sinergie între harul lui Dumnezeu și libertatea omului. 

Însă Sfântul Grigorie Palama învață că Maica Domnului „a fost templu viu înainte de a intra în templul de piatră”, iar ascultarea față de Dumnezeu reflectă întru totul viața de sfințenie a acesteia.

Potrivit tradiției, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu a rămas la templu, care a fost descris de Dionisie Areopagitul drept „locul în care invizibilul devine văzut prin simbol”. De aceea, Maica Domnului a fost numită ca „templu însuflețit” și „Rai cuvântător”, pentru că a fost chemată să devină locaș al lui Dumnezeu. Această chemare a fost trăită ca un act al ascultării, iar Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că „ascultarea este temelia tuturor bunătăților”. Pentru acest fapt, Intrarea Fecioarei Maria în templu a devenit icoana iubirii jertfelnice și a ascultării Sfinților Ioachim și Ana, ascultare care se împlinește într-un act de deplină dăruire.

Totodată, intrarea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu în templu anticipează intrarea Mântuitorului Hristos în lume, context în care Sfânta Fecioară Maria este templul viu din care a răsărit Mântuirea întregii creații. Astfel, pântecele Mariei a devenit „rai cuvântător” , locul în care Logosul S-a sălășluit. A fost numită Maica Domnului și „Chivot însuflețit”, „Sfânta Sfintelor”, „Cort al Celui Neîncăput”, „Vas ales al a lui Dumnezeu”, tot cu referire la șederea acesteia în templu, unde prin contemplație și rugăciune neîncetată a primit „hrana îngerilor”, pentru ca, apoi, la Buna Vestire, să-și dea consimțământul pentru a-L naște, la plinirea vremii, pe Mântuitorul Hristos”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie.