„La scăldătoarea de la Vitezda se descoperă puterea vindecătoare a Mântuitorului Hristos, atât pentru trup, cât și pentru suflet”
„Acţiunea proniatoare a lui Dumnezeu are ca temei bunătatea şi iubirea Sa dumnezeiască şi, de aceea, trebuie să păstrăm nădejdea în Dumnezeu chiar în mijlocul necazurilor”, a fost îndemnul pe care Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, l-a adresat preoților și credincioșilor care au participat la Sfânta Liturghie duminică, 15 mai, la Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Ierarh Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea.
„Mântuitorul Hristos vine la scăldătoarea de la Vitezda unde „zăceau mulţime de bolnavi: orbi, şchiopi, uscaţi, care aşteptau tulburarea apei» (Ioan V, 3) și, binecuvântând răbdarea și îndelunga nădejde a slăbănogului, de la care nu așteaptă să I Se ajutorul, îi anticipează cererea cu bunătatea Sa și îl întreabă: «Voieşti să te faci sănătos?»
Privindu-l ca pe un posibil binevoitor care l-ar putea arunca în apa tămăduitoare, acesta Îi răspunde: «Da, Doamne, dar nu am om care să mă arunce şi pe mine în scăldătoare în momentul când se tulbură apa şi de aceea până să merg eu, altul se pogoară înaintea mea» (Ioan V, 7).
Se obișnuise acest bolnav să aștepte momentul coborârii îngerului în apa care devenea tămăduitoare, nădăjduind în mila lui Dumnezeu, Care I Se descoperă ca fiind Cel ce înnoiește viața sa și-i oferă sănătatea trupului slăbănogit, neprețuitul dar pe care îl aștepta de 38 de ani.
Cuvintele Mântuitorului: «Scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă!» au fost auzite de cei care se aflau în jurul scăldătoarei, martori ai minunii, dar și de fariseii ale căror inimi erau învârtoșate de spinii urii și ai invidiei, spunând că «este zi de sâmbătă și nu este îngăduit să-ți iei patul».
Omul care tocmai fusese vindecat a avut tăria de a-L mărturisi pe Hristos Domnul, plin de recunoștință înaintea tuturor, arătându-se a fi ascultător al poruncii Mântuitorului: «El le-a răspuns: Cel ce m-a făcut sănătos, Acela mi-a zis: Ia-ți patul tău și umblă».
Mântuitorul îl caută din nou, spre a-l întări în credință și a-l așeza pe calea sfințeniei: „De acum să nu mai păcătuieşti, ca să nu-ţi fie ceva mai rău!” De la Vitezda îl cheamă spre a se așeza în lăcașurile Împărăției Cerurilor, după cuvântul psalmistului: „Cât de iubite sunt locaşurile Tale, Doamne al puterilor! Doreşte şi se sfârşeşte sufletul meu după curţile Domnului... . Fericiţi sunt cei ce locuiesc în casa Ta; în vecii vecilor Te vor lăuda” (Psalmul LXXXIII, 1-5)
Vedem, așadar, că boala era o consecință a păcatelor acestui om, care însă nu a deznădăjduit, ci a cultivat răbdarea și nădejdea în ajutorul lui Dumnezeu unite cu rugăciunea”, a accentuat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului.
