Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie: „Pilda celor poftiți la cină ne arată că fiecare dintre noi suntem chemați să dobândim Împărăția lui Dumnezeu”
În Duminica a a XXVIII-a după Rusalii, Biserica Ortodoxă săvârșește pomenirea Sfinților Strămoși, iar pericopa evanghelică relatează Pilda celor poftiți la cină (Luca XIV, 16-24). În această zi, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, înconjurat de un sobor de preoți și arhidiaconi, a slujit Sfânta Liturghie în biserica Parohiei Sfânta Cuvioasă Parascheva din Râmnicu-Vâlcea.
Pilda celor poftiți la cină, a explicat Chiriarhul Râmnicului în cuvântul de învățătură, ne arată că fiecare dintre noi suntem chemați să dobândim Împărăția lui Dumnezeu, dar ne arată și modul cum trebuie să ne raportăm la viața cea veșnică. Stăpânul care face ospățul este Dumnezeu, Care a trimis pe slujitor, ca să poftească pe cei chemați la cina Sa. Acest slujitor este Fiul Său, Mântuitorul nostru Hristos, Care a luat trup asemenea nouă, deșertându-se de slava Sa cea cerească, pentru a lua asupra Sa păcatele lumii prin jertfa Sa cea sângeroasă. Cina de care pomenește Evanghelia acestei duminici este, pe de o parte, Sfânta Împărtășanie, care se găsește în Biserică, pe de altă parte, Împărăția Sa cea cerească, iar cei invitați sunt cei care ar fi trebuit să asculte de Dumnezeu, adică poporul iudeu. Primul om din pildă reprezintă pe acei oameni care și-au luat țarină, adică cei care își pleacă atât de mult inima spre avuțiile pământești încât nici la biserică nu mai vin, ori doar în treacăt, pentru că poartă întotdeauna grija zilei de mâine. Al doilea om menționat, care avea cinci perechi de boi, reprezintă pe acei oameni care se lasă biruiți de cele cinci simțuri trupești, care se îndepărtează de Dumnezeu și nu vor să se mai apropie cu nici un chip de El. Al treilea om, cel care s-a căsătorit, reprezintă pe acei oameni care nu caută întâlnirea cu Tatăl ceresc, ci doar simpla întâlnire cu soția sa, pe care tot Dumnezeu a rânduit-o. Observăm din această pildă că oamenii nu întorc nimic lui Dumnezeu, mai ales că tot ceea ce au I se datorează lui Dumnezeu”, a spus Înaltpreasfinția Sa.
„Mântuitorul Hristos, prin propovăduirea Evangheliei Sale, ne cheamă să moștenim Împărăția cea veșnică, așa cum arată și evanghelistul Vechiului Testament, și anume proorocul Isaia, pentru că viața cea veșnică din Împărăția lui Dumnezeu este a celor care se pregătesc, a celor care ascultă cuvântul lui Dumnezeu și îl împlinesc. Nu este greu să împlinim cuvântul lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu nu ne cere lucruri absurde, ci ne cere să iubim pe cei care ne fac rău, să iubim pe semenii noștri ca pe noi înșine, căci așa cum noi ne îngrijim de cele necesare trupului nostru, la fel să purtăm grija semenilor noștri care nu au hrană, haine sau sunt în alte nevoi”, a reliefat Părintele Arhiepiscop Varsanufie.
Biserica Sfânta Parascheva din centrul municipiului Râmnicu-Vâlcea este monument istoric, cu valoare de patrimoniu naţional şi universal. Zidită din temelie în anul 1557 de voievodul Pătrașcu cel Bun, biserica închinată Sfintei Cuvioase Parascheva a fost finalizată abia în anul 1587, ctitor fiind voievodul Mihai Viteazul, iar slujba târnosirii a fost săvârșită în anul 1593 de episcopul Teofil I al Râmnicului. De-a lungul timpului, locașul de cult a fost restaurat mai întâi de negustorii chipovriceni în anul 1738, din cauza unui incendiu, apoi în 1788, în urma degradărilor suferite din cauza luptelor purtate între turci și austrieci. În anul 1849 i s-a făcut amvonul şi turla bisericii de către enoriaşi, iar între anii 1879-1880 a fost construită turla centrală şi s-a zugrăvit cu cheltuiala Mariţei Măldărăscu. Ulterior, au fost construite o turlă pe naos şi o clopotniţă masivă pe pridvor și, datorită măririi numărului de credincioși prezenți la slujbele liturgice, bisericii i s-a adăugat un pridvor închis.