Prăznuirea Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul, ocrotitorul Mănăstirii Bistrița
În ziua de 20 noiembrie, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul. Ca în fiecare an, la Mănăstirea Bistriţa din comuna Costești, judeţul Vâlcea, unde se află sfintele sale moaște, credincioşi din întreaga ţară au venit să se închine acestora şi să participe la slujbele religioase. În ajunul sărbătoririi ocrotitorului, a fost săvârşită slujba de Priveghere, iar a doua zi, Acatistul Sfântului Grigorie Decapolitul şi Sfânta Liturghie. Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârșită de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei, împreună cu un sobor de ierarhi.
În fiecare an, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul sosesc foarte mulţi credincioşi ca să se închine şi să se roage Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul. Datorită mulțimii credincioșilor prezenți, racla cu sfintele sale moaște a fost așezată într-un baldachin, sub cupola clopotniței mănăstirii.
Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei, împreună cu un sobor de ierarhi, înconjurați de preoți și diaconi. Din soborul ierarhilor au făcut parte: Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului; Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului; Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei; Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei; Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei; Preasfințitul Părinte Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei.
La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Irineu a reliefat lucrarea duhovnicească a omului chemat a-și asuma crucea suferințelor și a încercărilor, precum a făcut în viața sa Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul.
„În Evanghelia de astăzi, Domnul Iisus Hristos a vorbit despre luarea jugului, pe care El Însuși îl poartă, ca și noi să îl luăm în suferință, sau în necaz, pentru că aproape în întregime jugul este purtat de Mântuitorul Hristos. El este singurul Care poate să poarte suferința, pentru că noi o îndurăm după posibilitățile noastre smerite, deși El stă lângă noi, ca un învățător, să ne învețe cum să ne ridicăm și să purtăm împreună cu El crucea, pe care El o poartă până la sfârșitul veacului. O asemenea viață, plină de suferințe și trăită în iubire de Dumnezeu, a fost cea a Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul. Dacă creionăm ceva despre cunoașterea lui Dumnezeu și despre chemarea Domnului Hristos de a veni la El atunci când ne aflăm în suferințe, toate acestea le aflăm la Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul. Sfântul Grigorie este cunoscător al tainelor lui Dumnezeu, el le-a cunoscut prin gustare, adică a gustat și a văzut că «bun este Domnul», că dulceața vieții duhovnicești depășește dulceața mierii, precum a spus psalmistul (cf. Psalmul XVIII, 10). Mântuitorul când ne spune: «Luați jugul Meu asupra voastră și învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihnă sufletelor voastre. Căci jugul Meu e bun și povara mea este ușoară» (Matei XI, 29-30), trebuie să înțelegem că nu există odihnă mai plăcută, nu există duioșie mai scumpă ca aceea de care ne încredințează Domnul Iisus Hristos. Sfinții se odihnesc în Mântuitorul Hristos, iar odihna aceasta este dincolo de atâtea griji omenești, drept urmare este o fericire să intrăm în ascultarea Domnului Hristos și să luăm această hotărâre de a fi sfinți, precum Tatăl nostru Cel din ceruri sfânt este. Acesta este mesajul pe care Sfântul Grigorie ni-l lasă. De fapt, de câte ori venim aici, la Mănăstirea Bistrița, ca să sărutăm sfintele sale moaște, primim darul sfințeniei, al miresmei și, în același timp, chemarea și imboldul de a merge către Mântuitorul Hristos”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Irineu.
La finalul cuvântului de învățătură, Părintele Mitropolit Irineu a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie pentru invitație, maicii starețe Anastasia Honcioiu pentru primire și credincioșilor pentru prezență. De asemenea, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie, Chiriarhul Râmnicului, a mulțumit Părintelui Mitropolit Irineu și ierarhilor prezenți pentru împreuna slujire, iar credincioșilor pentru mărturisirea iubirii lui Dumnezeu, adeverită prin lucrarea virtuoasă a sfinților Săi.
Aşezată într-o veche vatră sihăstrească şi la o distanţă de 43 km de Râmnicu Vâlcea, în comuna Costeşti, județul Vâlcea, Mănăstirea Bistriţa a fost ctitorită la începutul anilor 1490, iar din anul 1497 se află aici spre cinstire moaştele Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul. Trecerea timpului şi-a lăsat amprenta asupra mănăstirii, mai ales cutremurul din anul 1838. Starea avansată de degradare a determinat demolarea bisericii, reconstrucţia fiind începută în anul 1846 de domnitorul Gh. Bibescu şi terminată de domnitorul Barbu Dimitrie Ştirbei în ziua sărbătorii Adormirea Maicii Domnului din anul 1855. Pictura, finalizată în anul 1850, poartă semnătura lui Gheorghe Tattarescu. Din ctitoria boierilor Craioveşti se mai păstrează doar biserica bolniţei (1520), cu hramul Schimbarea la Faţă a Domnului. Din aceeaşi perioadă datează şi biserica închinată sărbătorii Intrarea în biserică a Maicii Domnului, aflată în peştera unde erau ascunse moaştele Sfântului Grigorie în vremuri tulburi. Tot în acea peşteră se află Schitul Sfinţilor Arhangheli şi o colonie cu opt specii protejate de lilieci.
Maicile și surorile din obştea mănăstirii, îndrumată de stavrofora Anastasia Honcioiu, au diferite ascultări, între care la atelierele de pictură, broderie, sculptură şi cizelură. Mănăstirea Bistrița este una dintre mănăstirile vâlcene unde este citită Psaltirea continuu. De asemenea, slujbele sunt rânduite după tipicul Sfântului Sava, fiind săvârșită Sfânta Liturghie zilnic.
