Simpozionul național „Lucrarea cultural-duhovnicească și social-misionară a episcopului Vartolomeu Stănescu”

Prima sesiune a Simpozionului național „Lucrarea cultural-duhovnicească și social-misionară a Episcopului Vartolomeu Stănescu” a fost deschisă de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie care a evidențiat importanța omagierii acestui ierarh al Bisericii Ortodoxe Române.

„Vartolomeu Stănescu a fost un episcop care a trebuit să îndure din partea autorităților statului și din partea unor autorități bisericești, precum și preoți, mai multe neajunsuri. Importanța acestei păstoriri în scaunul de la Râmnic este cu atât mai mare cu cât el vine la păstorire după Primul Război Mondial, perioadă când trăiește evenimente foarte importante din istoria neamului românesc, dar și a Bisericii Ortodoxe. Vartolomeu Stănescu este recunoscut ca fiind un mare sociolog, un mare intelectual care a reușit să aducă lumina lui Hristos în toate păturile sociale și care a reușit să facă din preoțime, care, în vremea venirii sale la cârma Episcopiei Râmnicului, nu era foarte pregătită, un bastion al credinței ortodoxe, prin care Hristos să fie mărturisit și propovăduit, iar Biserica să fie apreciată”, a spus Înaltpreasfinția Sa.

Prima sesiune a continuat cu vizionarea filmului documentar dedicat episcopului Vartolomeu Stănescu, produs de Televiziunea Trinitas Tv a Patriarhiei Române, realizator pr. Alexandru-Nicolae Trușcă.

A doua sesiune a simpozionului, moderată de către părintele dr. Ștefan Zară, consilier cultural, a cuprins următoarele comunicări:

• Dr. Cătălin-Valentin Raiu, de la Universitatea din București, „Conceptualizarea teologico-politică a modernității politice în discursul episcopului Vartolomeu Stănescu al Râmnicului”;
• Pr. Dr. Laurențiu Rădoi, „Viața și activitatea lui Vartolomeu Stănescu, până la alegerea lui ca episcop al Râmnicului”;
• Arhim. dr. Policarp Chițulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod și consilier patriarhal, „Credință și cultură în opera episcopului Vartolomeu Stănescu”;
• Lect. univ. dr. Nicolae Drăgușin, de la Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir din București, - „Episcopul Vartolomeu despre proiectul de lege privind regimul general al cultelor”;
• Dr. Sorin Oane, cu tema „Este vinovat Vartolomeu Stănescu de desființarea Episcopiei Râmnicului în 1939?”;
• Pr. lect. univ. dr. Petre Sperlea, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Universității din București, „Implicarea episcopului Vartolomeu Stănescu al Râmnicului Noul-Severin în remodelarea clerului eparhial”;
• Dr. Adrian Nicolae Petcu, consilier superior în cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.), „Biserica Ortodoxă Română între represiune și colaborare”.

Vâlcea, eparhia cu cei mai mulți slujitori în temnițele comuniste

A treia sesiune a simpozionului a cuprins lansarea volumului Preoți vâlceni în închisorile comuniste, alcătuit de către dr. Adrian Nicolae Petcu, consilier superior CNSAS, la inițiativa și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului. Acesta a fost publicat la Editura Praxis, sub îngrijirea autorului și a părintelui consilier cultural Ștefan Zară, în cadrul colecției Eparhia Râmnicului în secolul XX.

Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie a precizat că, datorită acestor cercetări de arhive, s-a constatat că, până în prezent, Eparhia Râmnicului are cei mai mulți preoți care au avut de suferit în perioada regimului comunist, iar în viitorul apropiat va fi stabilită în Permanența Consiliului Eparhial o zi de cinstire a acestor slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române.

„După o cercetare în arhivele fostei Securități și cele păstrate la Centrul eparhial de la Râmnicu-Vâlcea, am reușit să identificăm 76 de preoți și cântăreți bisericești (din care 67 preoți) din arealul de astăzi al Eparhiei Râmnicului, adică județul Vâlcea (înainte de anul 1948 nu includea malul stâng al râului Olt), care au cunoscut universul concentraționar din România comunistă. Lucrarea de față reflectă stadiul cercetărilor pe tema preoților vâlceni în închisorile comuniste. Este pentru prima dată când o astfel de temă este abordată din perspectivă arhivistică dublă, din arhiva fostei Securități și din arhiva bisericească. Nu se pretinde o lucrare exhaustivă, ci una de etapă menită să scoată la suprafață cazurile preoților vâlceni care au suferit în timpul persecuției comuniste și au trecut prin universul concentraționar. În mod evident, în cazul unor preoți se pot spune mai multe lucruri, să se aprofundeze anumite secvențe biografice, să se adauge mărturii neștiute sau mai puțin știute până acum etc. Însă, prin schițarea acestor biografii, am încercat să aducem în atenție aspectele mai importante legate de: data/locul nașterii, studii, locurile de slujire, motivele și datele arestărilor, perioadele de detenție, sentințe/decizii de trimitere în închisoare, aspecte mai importante în relația cu organele de represiune, data/datele eliberării/eliberărilor, reintegrarea în preoție, dar și câteva secvențe din perioada postdetenție”, a precizat istoricul dr. Adrian Nicolae Petcu.

Volumul Preoți vâlceni în închisorile comuniste a fost lansat în contextul împlinirii a 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989.

„Acum, la început de decembrie, se împlinesc 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989 și, dacă suntem astăzi, aici, împreună, trebuie să realizăm că datorăm aceasta celor din anul 1989. Dacă nu erau ei, cu siguranță că nici despre Vartolomeu Stănescu nu am fi vorbit în acest moment. De aceea, în această lună ar trebui să fim cu gândul mai mult în rugăciune pentru bunicii, părinții, frații, surorile sau copiii noștri , care și-au dat viața pentru ca noi să trăim așa cum se cuvine, în libertate. Această carte nu este doar un izvor pentru alte cărți, un instrument de lucru pentru istoricii acestei perioade, ci este și o carte de colecție pentru mulți vâlceni, pentru că au ocazia de a-i găsi în paginile ei pe cei apropiați sau pe care i-au cunoscut, dar, în același timp, și o carte de anamneză, o carte prin care ne putem împlini datoria de a valorifica experiența, rugăciunea, dar mai ales curajul de a mărturisi Adevărul chiar cu prețul jertfei de sine”, a precizat părintele consilier cultural Ștefan Zară.

Episcopul Vartolomeu Stănescu, date biografice

Episcopul Vartolomeu Stănescu s-a născut în data 25 aug. 1875, în Ciuperceni, jud.  Teleorman. A urmat studiile la Seminarul Central din București (1890-1897), Facultatea de Teologie din București (1897-1901); s-a călugărit și apoi a fost hirotonit ierodiacon în 1905, diacon la Catedrala mitropolitană din București (1905), apoi la capela ortodoxă română din Paris (1905-1909), urmând, în paralel, Sociologia și Dreptul la Sorbona, precum și cursuri la Facultatea de Teologie. A fost hirotonit ieromonah (dec. 1909), apoi hirotesit „arhimandrit de scaun” (vicar) al eparhiei Dunării de Jos (1910-1912), mai târziu hirotonit arhiereu titular cu numele „Băcăuanul” (1912). Între timp a fost ales inspector al seminariilor din țară (1912), profesor de Noul Testament la Facultatea de Teologie din București (1913-1919), locțiitor de episcop la Argeș (1 apr.1919-1 apr.1920), locțiitor la Râmnic din 1 apr. 1920), apoi episcop eparhiot la Râmnic (ales 17 mart. 1921, înscăunat 24 apr.), unde a păstorit până la 1 nov. 1938, când a fost pensionat forțat și s-a stabilit la mănăstirea Bistrița.

A desfășurat o bogată activitate culturală, misionară și filantropică, punând bazele foii eparhiale Renașterea; a stimulat munca preoților olteni, grupându-i în Societatea Renașterea; a fost delegat la Conferința ecumenistă de la Stockholm (1925), numit președinte al Conferinței regionale balcanice a „Alianței mondiale pentru înfrățirea popoarelor prin Biserică”, ținută la Râmnic în 1936.