Simpozionul Național „Sfinți vâlceni: martiri, cuvioși și mărturisitori din Arhiepiscopia Râmnicului”
În contextul manifestărilor închinate Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, vineri, 19 septembrie, a avut loc Simpozionul Național „Sfinți vâlceni: martiri, cuvioși și mărturisitori din Arhiepiscopia Râmnicului”.
Evenimentul s-a desfășurat în Sala „Iosif Episcopul” din cadrul Centrului Cultural „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica”.
Comunicările științifice au prilejuit întâlnirea cu profesori din cadrul mai multor centre universitare din țară, cărora s-au alăturat oameni de cultură și cercetători ai istoriei și spiritualității Arhiepiscopiei Râmnicului.
Astfel, au susținut comunicări:
- Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, „Sfinții ocrotitori ai Arhiepiscopiei Râmnicului, candele aprinse de lumina harului lui Dumnezeu”.
- Prof. Univ. Dr. George Eugen Enache, „Direcții de dezvoltare a monahismului vâlcean în timpul episcopilor Vartolomeu Stănescu și Nifon Criveanu”.
- Drd. Răzvan Mihai Clipici, Consilier Patriarhal, „Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi, vlăstar al tradiției isihaste paisiene”.
- Protos. Isidor Iacob, „Arhimandritul Paulin Lecca (24 iulie 1914 - 30 ianuarie 1998), monahul pelerin în ascultarea de Dumnezeu și de Biserică”.
- Dr. Dragoș Ursu, „Părintele Gherasim Iscu și modelul spiritual de la Târgu Ocna”.
- Ierodiacon Dr. Hariton Popescu, „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, slujitor și păstor duhovnicesc în lumina lucrării Învățătură către preoți și diaconi”.
În cuvântul de binecuvântarea împărtășit participanților, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a reliefat: „Desfășurarea Simpozionului Național „Sfinți vâlceni: martiri, cuvioși și mărturisitori din Arhiepiscopia Râmnicului” în anul Centenarului Patriarhiei Române și a împlinirii a 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, context în care au fost canonizați „16 cuvioşi şi preoţi mărturisitori din secolul XX” și a fost aprobată de către Sfântul Sinod canonizarea a 16 femei cu viață sfântă (mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare), constituie un fericit prilej de a-i privi pe sfinți drept mărturii ale lucrării Harului lui Dumnezeu, într-o „îmbogățire continuă” a Bisericii.
Sfințenia este starea de desăvârșire prin care suntem chemați să ne asemănăm lui Dumnezeu, fapt pentru care Biserica îi arată pe sfinţi ca fiind mărturisitorii vii ai sfințeniei lui Dumnezeu, care iradiază în lume, oferind posibilitatea pregustării bucuriilor cerești.
Prin această pregustare anticipată a slavei Împărăţiei Preasfintei Treimi, sfinții ajung din ce în ce mai familiari lui Dumnezeu, iar oamenilor le devin modele de viață duhovnicească, rugători și mijlocitori înaintea Tronului Preasfintei Treimi, dar și ocrotitori ai unor popoare, eparhii, orașe, mănăstiri și biserici.
De aceea, privind la modelele lor de viață, ne rugăm lui Dumnezeu să fim învredniciți să ajungem și noi „biserici și locașuri ale Mângâietorului” și „biserici ale bunătății Lui celei negrăite”, pentru că El ne renaște, ne mângâie, ne luminează și ne sfințește.
În această lucrare de sfințire, privim la chipurile sfinților și, în chip deosebit, la sfinții ocrotitori ai Arhiepiscopiei Râmnicului, care au devenit candele aprinse de lumina harului lui Dumnezeu, mistuiți fiind de dragostea pentru cele sfinte, printr-o autentică trăire a Cuvântului lui Dumnezeu în inimile lor, devenite sălașuri ale sfințeniei, izvorâte din bucuria comuniunii și iubirea jertfelnică, din răbdarea cu care au purtat crucea suferinței, mângâiată doar de cugetarea la iubirea dumnezeiască și dobândirea cununilor cerești.
În chip mistic şi negrăit, inimile sfinților au fost cuprinse de căldura Duhului Sfânt, Care le-a luminat și le-a sfințit, încât au fost învăluite de prezenţa Mântuitorului Hristos și au devenit izvoare ale cuvintelor și faptelor bune, descoperind că rostul Bisericii în lume este sfințirea oamenilor prin harul Duhului Sfânt.
Râvnitori ascultători ai predaniilor Sfinților Părinți, s-au făcut părtaşi cereștii slave și au fost binecuvântați de Dumnezeu cu numeroare daruri duhovnicești, încât au cunoscut sporirea tuturor puterilor lăuntrice, iubirea și mila față de întreaga făptură.
Această iubire a sfinților s-a manifestat în diverse chipuri, în conformitate cu slujirile la care au fost chemați de Dumnezeu: ierarhi, conducători de obști monahale, iscusiți povățuitori de suflete, voievozi, soți și soții în familii binecredinciose și plăcute înaintea lui Dumnezeu.
Privind la chipurile Sfinților Ierarhi Nifon, Maxim Brancovici, Antim Ivireanul și Calinic de la Cernica, ne încredințăm de faptul că aceștia s-au curăţit de patimi şi s-au alipit, prin rugăciune stăruitoare şi curată, de Dumnezeu, ajungând la deplina încredinţare şi gustare a bunătăţilor viitoare.
Nu doar sfințiții ierarhi au fost părtași bucuriilor cerești, pentru că lucrarea de asemănare cu Dumnezeu și-a descoperit rodirile, prin împărtășirea de harul dumnezeiesc, și în viețile Sfinților Cuvioși Grigorie Decapolitul de la Mănăstirea Bistrița, Antonie de la Iezer, Daniil și Misail de la Turnu, Neofit și Meletie de la Stânișoara, care s-au făcut părtași comuniunii de iubire cu Dumnezeu.
Pildă de comuniune și iubire jertfelnică sunt și Sfinții Martiri Brâncoveni, cărora iubirea lui Dumnezeu le-a dat puterea să biruiască frica și să suporte chinurile, renunțând la cele vremelnice și primind moartea mucenicească pentru a trăi în Împărăţia cea veşnică a dragostei și a comuniunii Preasfintei Treimi. Întru cinstire și comuniune a sfinților li se alătură și Sfânta Maria Brâncoveanu, cea care este un model luminos de soție și mamă, de credință statornică și îndrăznire sfântă.
În cununa sfinților au fost așezate și Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi, Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, Sfânta Cuvioasă Platonida (fostă Despina Milița, soția Sfântului Neagoe Basarab, alături de care a ctitorit Mănăstirea Ostrov).
Aceste sfinte s-au bucurat din plin de darurile Bisericii, pe care au privit-o ca o comunitate a îndumnezeirii, în smerenie și ascultare, în împlinirea poruncilor şi așezarea faptelor de milostenie ca ofrandă înaintea lui Dumnezeu.
Așadar, sfinții cinstiți în chip deosebit în Arhiepiscopia Râmnicului sunt mlădițe roditoare ale Bisericii și purtători de Dumnezeu, iar împreună cu ceilalți sfinți și mucenici mărturisesc slava Învierii cea de Obște”.
