„Apa sfințită devine mijloc al vindecării prin lucrarea Harului lui Dumnezeu”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie la Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii
„Vindecările săvârșite în urma gustării aghesmei sunt rodul lucrării Duhului Sfânt. La sărbătoarea Izvorului Tămăduirii ne încredințăm asupra lucrării continue a Harului lui Dumnezeu în lume, Care Își face simțită prezența și puterea vindecătoare, chemând pe om la comuniune”, a accentuat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, vineri, 17 aprilie, la Altarul de vară al Catedralei Arhiepiscopale, unde a săvârșit Sfânta Liturghie și slujba aghesmei mici.
Înaltpreasfinția Sa a arătat că „Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii amintește faptul că Maica Domnului este aceea care, prin rugăciunea ei, face ca această lucrare de vindecare să fie primită cu rod în viața credincioșilor. Biserica o numește pe Maica Domnului «Izvorul Tămăduirii», pentru că ea L-a oferit lumii pe Mântuitorul Hristos, singurul Care îl vindecă în mod deplin pe om. Sfântul Efrem Sirul exprimă această apropiere plină de milostivire:
«La tine alergăm, Stăpână, și prin tine dobândim vindecare, căci ești Maica Vieții». Așadar, ea este comoara și vistieria Harului, prin care se împărtășesc oamenilor darurile dumnezeiești. Cinstirea Maicii Domnului ne conduce întotdeauna către Mântuitorul Hristos, Cel Ce «vindecă toată boala și toată neputința» (Matei IV, 23).
Vindecarea pe care o oferă este restaurarea comuniunii cu Dumnezeu și pregustarea vieții veșnice. De aceea, Sfântul Ioan Gură de Aur atrage atenția asupra faptului că suferința sufletului este mai gravă decât cea a trupului, încât vindecarea nu poate fi deplină fără curățirea inimii și fără înnoirea vieții lăuntrice.
Aceasta înnoire este necesară pentru că, învață Sfântul Maxim Mărturisitorul, «Harul nu vindecă doar patimile, ci reface firea omului, aducând-o la starea ei cea după Dumnezeu», evidențiind caracterul profund restaurator al lucrării dumnezeiești. Totodată, este îndeobște cunoscut faptul că Harul lui Dumnezeu lucrează în chip tainic, fără constrângere. El nu forțează, ci cheamă. Nu zdrobește, ci ridică.
În această lumină, vindecarea devine un proces de înnoire duhovnicească, în care omul, prin credință, rugăciune și participare la viața Bisericii, se deschide lucrării Harului. Ea presupune nu doar eliberarea de suferință, ci și dobândirea păcii lăuntrice, a iubirii și a bucuriei în Duhul Sfânt.
Prin urmare, Izvorul Tămăduirii ne descoperă că adevărata vindecare este darul iubirii milostive a lui Dumnezeu, care se revarsă asupra omului pentru a-l ridica din suferință și a-l conduce la viața dumnezeiască”, a mai spus, spre finalul predicii sale, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie.
