Ziua Imnului Naţional, sărbătorită la Râmnicu-Vâlcea
În fiecare an, Ziua Imnului Naţional este sărbătorită în mod deosebit la Râmnicu-Vâlcea, unde, acum 171 de ani, a fost intonat pentru prima dată cântecul Deşteaptă-te, române!, pe locul actualului Parc Zăvoi. Manifestările cultural-artistice au culminat luni, 29 iulie, cu un ceremonial religios-militar la fântâna din Parcul Zăvoi şi susţinerea alocuţiunilor oficiale.
Pentru marcarea acestui moment istoric, Primăria Municipiului Râmnicu-Vâlcea a organizat din ziua de vineri, 26 iulie, mai multe manifestări cultural-artistice. În ultima zi a festivităţilor, Zilele Imnului Naţional au culminat cu trei evenimente principale: şedinţa festivă a Consiliului Local dedicată Zilei Imnului, la care au participat delegaţii din oraşele înfrăţite sau în curs de înfrăţire cu Râmnicu-Vâlcea, parada festivă pe traseul Primăria Municipiului – Biserica Toţi Sfinţii – Casa Memorială Anton Pann – Parcul Zăvoi, ceremonialul religios-militar. A urmat sesiunea prezentării de alocuţiuni de către reprezentanţii instituţiilor de stat, centrale şi locale. Imnul Naţional Deşteaptă-te, române! a fost intonat de către membrii Corului Euphonia, al Filarmonicii Ion Dumitrescu din Râmnicu-Vâlcea.
Din partea Arhiepiscopiei Râmnicului, cuvântul Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie a fost transmis de pr. Nicolae Moga, consilier administrativ bisericesc.
„Istoria imnului național Deșteaptă-te române este atât de zbuciumată, pe cât este și a fost întreaga existență a neamului nostru. Întotdeauna poporul român a știut că ceea ce conferă durabilitate unui neam este credința în Mântuitorul Hristos. Imnul național prin versurile lui, impune o stare de spirit ce a reușit, nu doar o dată, să îi unească pe români în jurul aceleași idei de la Revoluția din 1848, Războiul de independență, cele două Războaie Mondiale, dar și în Revolta de la Brașov din 15 noiembrie 1987 și mai ales la Revoluția din decembrie 1989, când românii au izbutit să iasă de sub asuprirea regimului ateu comunist, strofele acestui imn au constituit o adevărată deșteptare națională. Timpul «acum ori niciodată», afirmat de Imnul național dovedește că în lupta pentru libertatea noastră, pentru eliberarea noastră de «barbarii cei tirani» nu este timp de amânare, spre a nu cădea în «somnul cel de moarte». Chipurile personalităților din istoria noastră, precum Domnitorul Binecredincios Ștefan cel Mare și Sfânt, Mihai Viteazul sau corvineștii, amintiți în Imnul național, devin nu doar modele de urmat, ci, prin acest cântec, chiar contemporani cu noi, ajutându-ne spre «croirea altei soarte», a unei patrii demne de înaintașii ei.
Anul 2019, fiind declarat de către Sfântul Sinod al BOR ca «Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)», trebuie să accentuăm importanța satului românesc în formarea și păstrarea conștiinței naționale, satul românesc fiind leagănul în care s-au dezvoltat valorile perene ale românilor.
În vremurile tulburi de astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să întărim solidaritatea noastră ca neam, unitatea și dragostea unuia față de altul. Lumea în care trăim cere imperios creșterea noastră tot mai mult în dragostea de Dumnezeu, de semeni și de neam, societatea secularizată de astăzi alungând tot mai mult duhul jertfelnic, singurul prin care putem dăinui”, a reliefat Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie.
Interzis de regimul comunist, după evenimentele din decembrie 1989, imnul Deşteaptă-te, române! a fost consacrat Imn Naţional prin Constituţia din anul 1991.
