„Sfântul Ierarh Calinic a fost aprins de dorul comuniunii veșnice”
„Sfântul Ierarh Calinic s-a bucurat din plin de darurile Bisericii, pe care a privit-o ca o comunitate a îndumnezeirii, iar scopul lucrării sale duhovnicești a fost acela de a configura chipurile ucenicilor și ale părinților din obște după chipul lui Hristos, prin puterea Duhului Sfânt”, a subliniat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, în cuvântul de învățătură împărtășit preoților și credincioșilor la sărbătoarea Sfântului Ierarh Calinic, ocrotitorul și ctitorul Catedralei Arhiepiscopale din Râmnicu-Vâlcea.
Înaltpreasfinția Sa a accentuat că „în viața duhovnicească, Sfântul Ierarh Calinic a căutat să înlăture acoperămintele patimilor ca un rugător neobosit, ostenindu-se cu îndelungi postiri și privegheri, în smerenie și ascultare, în împlinirea poruncilor şi așezarea faptelor de milostenie ca ofrandă înaintea lui Dumnezeu.
Monah cu vocaţie deosebită, crescut în duhul călugăresc al stareţilor sfinți, Paisie Velicicovschi şi Gheorghe de la Cernica și Căldărușani, Sfântul Calinic a afirmat, prin cuvânt și prin sfințenia vieții sale, că pentru zidirea sufletească este nevoie de rugăciune, de monahi cu viață de rugăciune, de mănăstiri care să ofere celor ce vin spre ele pilde de viețuire îngerească.
În jurul acestui gând s-a desfășurat întreaga sa lucrare, fiind aprins de dorul comuniunii veșnice și mistuit de dragostea de Dumnezeu. Deși a desfășurat o neobosită activitate ctitoricească, atât la Mănăstirea Cernica cât și în întreaga Eparhie a Râmnicului Noului Severin, Sfântul Ierarh Calinic a rămas părintele milostiv și smerit care a trăit toată viața în curăţie, înfrânare, rugăciune şi străpungerea inimii, căutând să dobândească prin pocăință bunătățile cele veșnice făgăduite de Mântuitorul Hristos”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului.
