Cultural

Primul număr din anul 2018 al „Revistei de teologie și spiritualitate ortodoxă” Martyria, afirmă în anul centenar rolul Bisericii în păstrarea unității de neam prin activitatea și lucrarea domnitorilor mărturisitori și apărători ai valorilor creștine, a episcopilor, a monahilor și preoților cărturari, care și-au așezat numele, spre veșnică pomenire, pe frontispiciile ctitoriilor și în prefețele cărților tipărite în răstimpul introducerii limbii române în cult.

Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie aniversează, duminică, 8 iunie, împlinirea a unsprezece ani de slujire în demnitatea de Arhiepiscop al Râmnicului.
La 8 iunie 2014, în Duminica Pogorârii Sfântului Duh, a avut loc ceremonia de întronizare a Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie în demnitatea de Arhiepiscop al Râmnicului.

„Prin originalitatea rezolvărilor plastice, prin calitatea execuţiei, pictura murală a plaiurilor muntene e marea artă a secolului al XVIII-lea şi a primei jumătăţi a celui de al XIX-lea, care asigură perpetuarea unei structuri mentale şi vizuale demult împământenite, ancorate însă în noi realităţi” – Andrei Paleolog. 

Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, aniversează, vineri, 24 ianuarie, împlinirea a 57 de ani de viață.

Viața Sfinților Cuvioși  Neofit și Meletie de la Mănăstirea Stănișoara  

Despre luminarea dumnezeiască şi lumina Sfântului Duh;
şi că Dumnezeu este singurul loc, în care după moarte toţi sfinţii îşi găsesc odihna; şi că cel ce cade în afara lui Dumnezeu nu va găsi în alt loc odihnă în viaţa viitoare

Cei ce sunteți între apostoli mai întâi pe scaun șezători și lumii învățători, Stăpânului tuturor rugați-va, pace lumii să dăruiască și sufletelor noastre mare milă. (Troparul Sfinților Apostoli Petru și Pavel)

Sfântul Ioan Gură de Aur, „Omiliile despre pocăință”

Integrând într-o teologie creştină a istoriei ansamblul vieţii spirituale, Sfântul Grigorie Palama oferă în scrierile sale un fundament eshatologic instituţiei monastice[1].

„La Slătioara, în cătunul Vioreşti, pe un podeu de pământ cât o palmă de om, se înalţă ca un potir bisericuţa cunoscută în istoria artei medievale româneşti prin Friza potecaşilor. De jur-împrejurul bisericuţei, sub streaşina de şindrilă, ctitorii s-au nemurit călări pe căluţii lor de munte, într-o adevărată cavalcadă unicat în istoria ortodoxismului. Prin Slătioara, la o mie şapte sute şi[...], trecea graniţa cu Austro-Ungaria. Potecaşii erau ţăranii însărcinaţi să apere graniţa, cu caii lor mici, cutreierând potecile înguste de munte care desenau vremelnica ocupaţie. Ei, potecaşii, conduşi de Vătaful de plai Urşanu, au ridicat bisericuţa. Cavalcada lor reprezenta apărarea de către ei a ţării şi, în aceeaşi vreme, apărarea mesei altarului înfăţişând credinţa creştină. Se ştia despre ei că nu-şi ridicau căciulile înalte nici în faţa domnitorului!”  – Dinu Săraru.

„Ai întemeiat o bibliotecă demnă de văzut cu multă cheltuială, în mănăstirea cea frumoasă a Hurezilor, zidită de tine şi ai umplut-o cu cărţi felurite şi foarte de folos” – adresa doctorul Ioan Comnen în anul 1702, în prefaţa traducerii în greaca vulgară a „Tâlcului Evangheliilor”, aprecierile sale la adresa domnitorului.

La împlinirea a 604 de ani de la trecerea la cele veșnice a Voievodului Mircea cel Bătrân, în ctitoria sa, Mănăstirea Cozia, a fost săvârșită slujba de parastas de către părinți consilieri, exarhul mănăstirilor și stareții din Arhiepiscopia Râmnicului, părinți din obște și părinți profesori de la Seminarul Teologic Sfântul Nicolae din Râmnicu-Vâlcea, în prezența oficialităților județene și locale, precum și a numeroase personalități din viața culturală a Vâlcii.