Cultural

Cei ce sunteți între apostoli mai întâi pe scaun șezători și lumii învățători, Stăpânului tuturor rugați-va, pace lumii să dăruiască și sufletelor noastre mare milă. (Troparul Sfinților Apostoli Petru și Pavel)

Sfântul Ioan Gură de Aur, „Omiliile despre pocăință”

Integrând într-o teologie creştină a istoriei ansamblul vieţii spirituale, Sfântul Grigorie Palama oferă în scrierile sale un fundament eshatologic instituţiei monastice[1].

„La Slătioara, în cătunul Vioreşti, pe un podeu de pământ cât o palmă de om, se înalţă ca un potir bisericuţa cunoscută în istoria artei medievale româneşti prin Friza potecaşilor. De jur-împrejurul bisericuţei, sub streaşina de şindrilă, ctitorii s-au nemurit călări pe căluţii lor de munte, într-o adevărată cavalcadă unicat în istoria ortodoxismului. Prin Slătioara, la o mie şapte sute şi[...], trecea graniţa cu Austro-Ungaria. Potecaşii erau ţăranii însărcinaţi să apere graniţa, cu caii lor mici, cutreierând potecile înguste de munte care desenau vremelnica ocupaţie. Ei, potecaşii, conduşi de Vătaful de plai Urşanu, au ridicat bisericuţa. Cavalcada lor reprezenta apărarea de către ei a ţării şi, în aceeaşi vreme, apărarea mesei altarului înfăţişând credinţa creştină. Se ştia despre ei că nu-şi ridicau căciulile înalte nici în faţa domnitorului!”  – Dinu Săraru.

„Ai întemeiat o bibliotecă demnă de văzut cu multă cheltuială, în mănăstirea cea frumoasă a Hurezilor, zidită de tine şi ai umplut-o cu cărţi felurite şi foarte de folos” – adresa doctorul Ioan Comnen în anul 1702, în prefaţa traducerii în greaca vulgară a „Tâlcului Evangheliilor”, aprecierile sale la adresa domnitorului.

La împlinirea a 604 de ani de la trecerea la cele veșnice a Voievodului Mircea cel Bătrân, în ctitoria sa, Mănăstirea Cozia, a fost săvârșită slujba de parastas de către părinți consilieri, exarhul mănăstirilor și stareții din Arhiepiscopia Râmnicului, părinți din obște și părinți profesori de la Seminarul Teologic Sfântul Nicolae din Râmnicu-Vâlcea, în prezența oficialităților județene și locale, precum și a numeroase personalități din viața culturală a Vâlcii.

Cuviosul Antonie Schimonahul, „acel sfânt românesc al veacului al XVII –lea”, cum l-a numit Nicolae Iorga, este cel pe care pronia lui Dumnezeu l-a rânduit să reînnoiască duhul cuvioșilor pustnici, care dintru început au ales Iezerul ca loc sfânt de vieţuire, cel care a trăit după pilda sihaștrilor de demult, deschizând drumul iubitorilor de liniște și rugăciune, cel ce ne-a lăsat prin pilda vieții sale un adevărat model de trăire creștină în lume şi de asemenea cale spre desăvârșire în viața monahală.

(Textul a fost publicat în vol. Viața Sfântului Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii,  Editura Praxis,  2016;)

Canonizarea Sfinților Daniil și Misail de la Mănăstirea Turnu de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române oferă credincioșilor posibilitatea cunoașterii nevoințelor și a sfințeniei vieții acestora. Cercetând izvoarele aghiografice păstrate în sihăstriile de pe Valea Oltului, Părintele Ștefan Zară și Părintele Antim Motorga au alcătuit o prezentare duhovnicească a  vieții acestor sfinți, lucrare ce a fost publicată, spre zidirea sufletească a credincioșilor, la Editura Praxis a Arhiepiscopiei Râmnicului. 

„Să se ştie însă că Biserica lui Hristos nu se va putea înlocui, pe vecie, nici de stat şi nici de cultura pozitivă, din orice veac intelectual ar proveni ea şi oricum ar încerca această cultură să se reverse spre dominare, dacă nu chiar spre anulare, peste aşezările şi lucrările sufleteşti şi moralizatoare ale Bisericii lui Hristos” – Episcopul Vartolomeu Stănescu.

Odată cu urcarea pe tronul Ţării Româneşti, Sfântul Constantin Brâncoveanu îşi asumă rolul de apărător al drepturilor şi intereselor naţionale în contextul luptelor de expansiune purtate între austrieci, turci şi ruşi, continuator al mişcării culturale şi ctitoriceşti a lui Matei Basarab şi Şerban Cantacuzino, dar şi  protector al Ortodoxiei în spaţiul balcanic, după modelul lui Neagoe Basarab, şi chiar al celei din Orient prin sprijinul masiv acordat patriarhilor Antiohiei şi Ierusalimului, sau georgienilor, la rugămintea Sfântului Mitropolit Antim.

(Fragment din volumul Lucrarea harului dumnezeiesc în opera Sfântului Grigorie Palama, Editura Basilica, București, 2014)

Cu binecuvântarea și sub coordonarea Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, la Editura Praxis a apărut volumul Matericul mănăstirilor vâlcene. O incursiune în spațiul monahal feminin din mănăstirile vâlcene.