„Pe urmele Doamnei Marica Brancoveanu”, proiect cultural al Ligii Femeilor Creștin Ortodoxe din Arhiepiscopia Râmnicului
„Pe urmele Doamnei Marica Brancoveanu" este proiectul desfășurat în fiecare an de membrele Ligii Femeilor Creștin Ortodoxe din Arhiepiscopia Râmnicului pentru cinstirea personalității impresionante a Doamnei Maria Brâncoveanu.
După participarea la slujba Sfintei Liturghii de la Mănăstirea Surpatele, doamnele au coborât pe poteca pe care odinioară Doamna Maria Brâncoveanu își plangea durerea până la Mănăstirea Dintr-un Lemn unde s-au închinat la Icoana Facatoare de minuni a Maicii Domnului. Pelerinajul a continuat la Mănăstirea Govora, mănăstire ce a fost restaurată și îmbodobită cu o frescă nouă în perioada brâncovenească.
Domna Marica, fiică a postelnicului Neagoe şi nepoata domnului Ţării Româneşti, Antonie din Popești, după căsătoria din anul 1674 cu marele dregător Constantin, a ajuns doamna Țării Românești în anul 1688 odată cu urcarea pe tron a Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. Căsnicia lor a fost binecuvântată cu 11 copii: şapte fete (Stanca n. 1676, Maria n. 1678, Ilinca n. 1682, Safta n. 1686, Ancuţa n. 1691, Bălaşa n. 1693, Smaranda n. 1696) şi patru băieţi (Constantin n. 1683, Ştefan n. 1685, Radu n. 1690, Matei n. 1698).
A sprijinit toate demersurile culturale iniţiate de către soţul ei, tipărirea de cărţi în limbile română, greacă, slavă şi chiar arabă, turcă sau georgiană, crearea unui stil arhitectural caracteristic epocii, care va purta numele domnitorului ctitor, dezvoltarea artelor decorative, ctitorirea de biserici şi mănăstiri, restaurarea lăcaşurilor de cult mai vechi şi împodobirea lor cu obiectele liturgice necesare. Au acordat ajutoare permanente aşezămintelor bisericeşti din Balcani şi Orientul Apropiat căzute sub dominaţia otomană şi au întreţinut relaţii cu toate patriarhiile ortodoxe.
