Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie: „Sfântul Apostol Toma a atins rănile trupului înviat al Mântuitorului Hristos și a vindecat rănile necredinței tuturor”
„Experiența întâlnirii apostolului Toma cu Mântuitorul Hristos Cel înviat se transformă în mărturisire de credință deplină. Sfântul Ioan Gură de Aur evidenția faptul că îngăduința Mântuitorului Hristos față de Toma nu a fost un act de slăbiciune, ci unul al iubirii lucrătoare: „Pentru că Toma a căutat dovezi mai sensibile, Hristos Domnul Cel Înviat nu l-a respins, ci i-a oferit ceea ce ceruse, spre întărirea tuturor”. Astfel, îndoiala a devenit prilej de revelație, iar atingerea rănilor nu a confirmat doar identitatea Celui Înviat, ci și continuitatea dintre trupul răstignit și trupul slăvit”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, duminică, 19 aprilie, la Parohia Amărăști din Protoieria Drăgășani.
Înaltpreasfinția Sa a arătat că „mărturisirea lui Toma a confirmat realitatea Învierii într-un mod concret și personal. El a căutat o experiență directă, o întâlnire nemijlocită, iar Mântuitorul Hristos a răspuns acestei căutări prin oferirea trupului Său, care păstra semnele răstignirii. Astfel, Toma a deveni martor al identității dintre Cel răstignit și Cel înviat, iar această continuitate a risipit orice interpretare simbolică sau iluzorie a Învierii. Sfântul Ioan Gură de Aur învață că «Toma, prin atingere, a adeverit nu doar Învierea, ci și realitatea trupului Celui răstignit».
Adeverirea a izvorât în inima sa mărturisirea dumnezeirii Fiului lui Dumnezeu Cel Înviat: „Domnul meu și Dumnezeul meu!”. În acest sens, Sfântul Chiril al Alexandriei sublinia că Toma «nu L-a numit doar Domn, ci și Dumnezeu, arătând că Cel Ce a înviat din morți este de aceeași ființă cu Tatăl». Astfel, mărturisirea sa a capătat o dimensiune dogmatică fundamentală, anticipând formulările hristologice ale Sinoadelor Ecumenice”.
Această mărturisire are o dimensiune eclesială și liturgică. Ea nu rămâne un fapt izolat, ci a fost asumată și repetată în viața Bisericii, devenind un ecou permanent al întâlnirii cu Mântuitorul Hristos.
„Întâlnirea cu Dumnezeu este un act de cunoaștere, de vedere duhovnicească. Ea nu lasă omul neschimbat, ci îl transfigurează după chipul Celui cunoscut. Sfântul Grigorie Palama învață că Dumnezeu Se face cunoscut nu în esența Sa inaccesibilă, ci în energiile Sale necreate, prin care omul participă real la viața dumnezeiască. În această participare, cunoașterea devine experiență vie, iar experiența devine comuniune, întrucât fiecare întâlnire cu Dumnezeu devine începutul unei cunoașteri fără sfârșit”, a mai spus Înaltpreasfinția sa.
„De aceea, Sfântul Grigorie de Nyssa evidenția faptul că adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu nu constă în epuizarea misterului, ci în participarea la el. Astfel, Toma nu a ajuns la credință pentru că a înțeles pe deplin, ci pentru că a fost cuprins de realitatea Celui Înviat. Totodată, pentru că Sfântul Apostol Toma a atins rănile trupului înviat al Mântuitorului Hristos, el a vindecat rănile necredinței tuturor”, a adăugat, în încheiere, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie.
