„Împărăţia Cerurilor este o Împărăţie a luminii răspândite între Persoanele Sfintei Treimi şi din Ea între persoanele umane, unite cu Hristos”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie
„Mântuitorul Hristos ne încredințează că S-a apropiat Împărăția Cerurilor, însă învață că apropierea noastră de Dumnezeu este simțită în starea de pocăință, de smerenie, într-o permanentă creștere duhovnicească, care descoperă înrudirea noastră cu cei bineplăcuți ai Săi, care sunt sfinții”, a accentuat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, duminică, 12 ianuarie, la Biserica „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din municipiul Drăgășani.
Înaltpreasfinția Sa a arătat că „avem convingerea apropierii depline a lui Dumnezeu de noi, în persoana Mântuitorului Hristos. Apropierea lui Dumnezeu față de noi temeluiește angajarea noastră într-o viață creștină autentică, prin înălțarea sufletească către Dumnezeu, prin lucrarea Duhului Sfânt, care prilejuiește apropierea de lumina neînserată și bucuria neștirbită a comuniunii sfinte.
Această apropiere, care se desfășoară progresiv, descoperă vocația omului de a se îndumnezei. „Voia lui Dumnezeu aceasta este: sfinţirea voastră” (I Tesaloniceni IV, 3).
Prin îndemnul spre pocăință, Mântuitorul Hristos descoperă că păcatul dezrădăcinează din sufletul omului credința și împietrește inima, pe când pocăința este calea către curăția lăuntrică, care atrage harul, încât sufletul se desfată prin vederea adevărului.
„Câtă vreme avem în noi materiile patimilor şi îngrijim de bunăvoie pricinile lor, nehotărându-ne să le clintim pe acestea din loc, păcatul are tărie împotriva noastră, învață Cuviosul Nichita Stithatul. Dar dacă le lepădăm din noi şi ne curăţim inima prin lacrimile pocăinţei, urând şi înşelăciunea celor văzute, ne facem părtaşi de venirea Mângâietorului, văzând pe Dumnezeu în lumină veşnică şi fiind văzuţi de Dumnezeu”. Împărăţia Cerurilor este o Împărăţie a luminii răspândite între Persoanele Sfintei Treimi şi din Ea între persoanele umane, unite cu Hristos.
Prin pocăință, Dumnezeu iartă orice păcat, căci nu există păcat care să covârșească iubirea Lui de oameni, precum Însuși spune: „De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, ca zăpada le voi albi, şi de vor fi ca purpura, ca lâna albă le voi face” (Isaia I, 18), însă pocăința devine aproape imposibilă, atunci când omul ajunge să lupte cu tărie împotriva iubirii și puterii lui Dumnezeu.
Ne încredințăm, așadar, că prin lacrimile de pocăință, omul Îl cheamă pe Duhul Sfânt să Se aplece asupra vieții lui, să-i grăiască mila lui Dumnezeu și să-l apropie de Împărăția lui Dumnezeu, la a cărei moștenire ne cheamă Mântuitorul Hristos”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie.