„Harul ce sălăşluia în sufletele Sfinților Martiri Brâncoveni le-a dat puterea să-L mărturisească pe Adevăratul Dumnezeu”

„În întreaga sa viață, a accentuat Înaltpreasfinția Sa, Sfântul Constantin Brâncoveanu s-a încredințat de faptul că Dumnezeu dăruieşte cu adevărat toate, tuturor celor vrednici, pe măsura calităţii şi pe măsura virtuţii fiecăruia. Angajarea responsabilă a omului în împlinirea poruncilor lui Dumnezeu echivalează cu câştigarea virtuţilor, iar acestea l-au ajutat să descopere darurile  prin care Dumnezeu i-a arătat iubirea şi purtarea Sa de grijă. Sfântul Constantin Brâncoveanu și doamna Maria au împărtășit dragostea creștină în familia lor binecuvântată, nu doar cu belșug, ci și cu mulți copii.
Sfinții Martiri Brâncoveni au adus roade bineplăcute lui Dumnezeu prin ctitorirea de mănăstiri și biserici pe care le-au înfrumusețat în minunat chip, nepregetând în a așeza supremaţia de necontestat a teologiei în istoria poporului român deopotrivă prin artă, prin tipărirea în limba română a Bibliei, a cărților de cult și a celor de învățătură creștină.

Urmând Mântuitorului Hristos, s-au identificat prin voinţă cu voia Fiului lui Dumnezeu, renunțând la slava lumii pentru ca, întru lumina lui Dumnezeu, să vadă lumina” (Psalmul XXXV, 9). În perioada în care au fost închiși, în timpul pătimirii lor, Sfinții Martiri Brâncoveni și-au așezat întru totul nădejdea către Dumnezeu, fiind călăuziți tainic de Dumnezeu în cele ce sunt mai presus de minte, de cuvânt şi de înţelegere. S-au încredințat despre cununile şi răsplătirile viitoare și au dobândit curajul mărturisirii, nădăjduind că Milostivul Dumnezeu îi va așeza în lăcașurile slavei Sale”, a încheiat Înaltpreasfinția Sa.