Priveghere Arhierească la Sărbătoarea Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Prodromița” de la Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Nicolae”
Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a săvârșit în seara zilei de luni, 11 iulie, la altarul de vară al Catedralei Arhiepiscopale, slujba de priveghere la Sărbătorea Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Prodromița.
„Minunile Maicii Domnului ne încredințează că este grabnic ajutătoare, îmbrățișarea celor nemângâiați, nădejdea celor deznădăjduiți, călăuzitoarea vieții tuturor celor rătăciți și izbăvirea celor din primejdii”, a accentuat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie în cuvântul de binecuvântare pe care l-a împărtășit preoților și credincioșilor.
Înaltpreasfinția Sa a arătat că „Preasfânta Născătoare de Dumnezeu este cea care ni L-a apropiat pe Dumnezeu cel mai mult, din trupul ei luând trup omenesc Fiul lui Dumnezeu spre înomenirea Sa. Prin înomenirea Fiului lui Dumnezeu, omul L-a putut vedea pe Dumnezeu și astfel să înțeleagă mai lămurit Cuvântul Său Cel veșnic.
Pentru mijlocirile Maicii Domnului, Dumnezeu ascultă bucuriile şi necazurile neamului omenesc, cererile şi laudelele lor și aduce mângâiere celor care urmează Preasfintei Născătoare de Dumnezeu în viețuire aleasă.
Ne încredințăm în întreaga noastră viață că rugăciunile aduse Maicii Domnului ne așază într-un dialog în care o simțim pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu ca o grabnic ascultătoare și grabnic milostivă”.
Începând cu anul 2015, la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Icoana Maicii Domnului Prodromița a devenit ocrotitoare a Municipiului Râmnicu-Vâlcea, iar credincioșii și pelerinii au participat la slujbele de priveghere săvârșite la Catedrala Arhiepiscopală în ziua praznicului.
Icoana Maicii Domnului „Prodromiţa” (Înaintemergătoarea) este o icoană făcătoare de minuni „nefăcută de mână omenească”, aflată la Schitul Sfântul Ioan Botezătorul - Prodromu de la Sfântul Muntele Athos din Grecia.
În anul 1863, în timpul lucrărilor de ridicare ale schitului Prodromu, ieroschimonahul Nifon căuta un iconar care să zugrăvească pe lemn de tei o icoană a Maicii Domnului care să fie pictată potrivit rânduielilor bisericești: citirea zilnică a Acatistului Maicii Domnului, post negru cu o singură masă pe zi la sfârșitul lucrului, înfrânarea de la mânie, mândrie și păcate trupești, precum şi celelalte rânduieli.
Cuvioșii Nifon şi Nectarie l-au găsit pe iconarul Iordache Nicolau, om evlavios şi cu frica lui Dumnezeu. Acesta s-a încumetat să picteze icoana şi a început pictarea icoanei la Mănăstirea Bucium din Iași.
Astfel că, în câtva timp, a terminat veșmintele şi celelalte părți ale icoanei, lăsând ca Sfintele Fețe să le facă pe urmă, după cum este sistemul artei zugrăvirii. Deși era un pictor cu experiență, nu reușea să realizeze Sfintele Fețe ale Fecioarei Maria şi a Pruncului Iisus din brațele ei. Speriat și mâhnit că poate şi-a uitat meșteșugul sau o voință mai puternică se opune, acoperă icoana, încuie atelierul si amână totul pentru a doua zi. În dimineața următoare, rămâne uimit că icoana era desăvârșită, fără să înțeleagă cum se petrecuse această minune. Pentru a da mai multă credibilitate minunii, iconarul a lăsat şi o mărturie scrisă: "Eu, Iordache Nicolau, zugrav din târgul Iași, am zugrăvit această sfântă icoană a Maici Domnului cu însăși mâna mea, la care a venit o minune: după ce am isprăvit veșmintele, după meșteșugul zugrăvirii mele, m-am apucat să lucrez fețele Maicii Domnului și a lui Iisus Hristos. Privind eu la chipuri, cu totul a ieșit din potrivă, pentru care foarte mult m-am mâhnit, socotind că mi-am uitat meșteșugul. A doua zi, după ce m-am sculat, am făcut trei metanii înaintea Maicii Domnului, rugându-mă să-mi lumineze mintea, să pot isprăvi sfânta ei icoana. Când m-am dus să mă apuc de lucru, am aflat chipurile drese desăvârșit, precum se vede. Văzând această minune, n-am mai adaos a-mi pune condeiul, fără numai am dat lustrul cuviincios, deși o greșeală a fost aceasta că am dat lustru la o asemenea miune".