Prinos de recunoștință adus lui Eminescu la Râmnic

Biserica a înălțat astăzi rugăciune pentru poetul național Mihai Eminescu, cunoscător profund al vieții și istoriei poporului român, precum şi al rolului Bisericii şi credinței în dezvoltarea culturii şi a limbii române. Ca cel care a numit Biserica Ortodoxă maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii şi unitatea etnică a poporului, Mihai Eminescu a primit astăzi, la Râmnicu Vâlcea, un smerit prinos de recunoștință din partea celor care nu contenesc a-i actualiza curajul și dragostea față de neamul românesc și de Biserica Ortodoxă.

Arhiepiscopia Râmnicului, împreună cu Forumul Cultural al Râmnicului, a comemorat Ziua Culturii Naționale 2016 printr-un eveniment extraordinar, organizat la Centrul Eparhial din Râmnicu Vâlcea.

Slujba de parastas pentru poetul național Mihai Eminescu a fost săvârșită în Catedrala Arhiepiscopală de ÎPS Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, în prezența autorităților municipale și județene.

După slujbă, în spațiul cultural de curând amenajat în incinta Centrului Epahial, unde se află și Teiul lui Eminescu, a fost dezvelit și sfințit un bust al poetului nepereche, sculptat în bronz de sculptorul Paul Popescu.

Strânși în jurul bustului lui Eminescu, tinerii din corul Seminarului Teologic din Râmnicu Vâlcea, însoțiți de părintele director Laurențiu Rădoi, împreună cu toți cei prezenți la eveniment, au cântat imnul liturgic Lumină lină, cântare pe care poetul a îndrăgit-o nespus de mult. Pe o veche filă de Ceaslov, un ieromonah de la Sfânta Mănăstire Neamț, care l-a spovedit și împărtășit pe Eminescu, în Postul Nașterii Domnului, la anul 1887, pe când poetul se afla la ospiciul de la Neamț, a lăsat scris: După spovedanie, mi-a sărutat mâna şi a spus: Părinte, să mă îngropaţi la ţărmurile mării şi să fie într-o mânăstire de maici, să ascult, ca în fiecare seară, la Agafton, cântarea Lumină lină.

Evenimentul a continuat în Sala Iosif Episcopul, unde reputatul eminescolog prof. univ. dr. George Anca a susținut un cuvânt despre moștenirea culturală a poetului Mihai Eminescu, afirmând cu tărie credința și conștiința ortodoxă a poetului, precum și faptul că Biserica poate să ne facă din nou apropiați de Eminescu și, totodată, să ne întoarcă la trăirea autentică a credinței noastre stămoșești.

În încheiere, Trupa de teatru Constantin Popian a Arhiepiscopiei Râmnicului, dondusă de doamna Doina Migleczi, și Corul Seminarului Teologic din Râmnicu Vâlcea, dirijat de arhidiaconul Codruț Dumitru Scurtu, au susținut un moment artistic de excepție, recitând și cântând versuri din creația eminesciană.