„Ofrande ale iubirii către Dumnezeu” – simpozion dedicat sfintelor și cuvioaselor din Arhiepiscopia Râmnicului
Luni, 21 septembrie, Sala de conferințe a Protoieriei Călimănești a găzduit Simpozionul Național „Ofrande ale iubirii către Dumnezeu – sfinte și cuvioase din Arhiepiscopia Râmnicului”, manifestare dedicată unor chipuri de sfințenie în care credința s-a făcut viață, iar iubirea față de Dumnezeu s-a transformat în rugăciune, jertfă și dăruire.
În deschiderea lucrărilor, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a transmis comunicarea „Candele nestinse ale rugăciunii și ale iubirii jertfelnice – chipuri de sfințenie din Arhiepiscopia Râmnicului”. Înaltpreasfinția Sa a accentuat faptul că „în iconomia mântuirii, Dumnezeu a binevoit ca sfințenia să se împărtășească în chipuri felurite, potrivit darurilor, chemării și împrejurărilor concrete ale vieții fiecărui om. Biserica recunoaște în sfinți lucrarea vie și roditoare a Harului dumnezeiesc, care transformă existența omului într-o mărturie a iubirii față de Dumnezeu și față de aproapele.
În acest sens, sfintele femei pe care Biserica noastră le-a așezat în rândul celor vrednici de cinstire constituie adevărate „candele nestinse” ale rugăciunii, ale răbdării, ale smereniei și ale iubirii jertfelnice. Viața lor arată că sfințenia poate rodi în familie și în mănăstire, în demnitatea de soție și mamă, în ascultarea monahală, în lucrarea ctitoricească și în taina rugăciunii ascunse de ochii lumii.
Anul 2026, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române An omagial al pastorației familiei creștine și An comemorativ al sfintelor femei din calendarul ortodox, oferă cadrul pentru cunoașterea acestor chipuri de sfințenie. Între ele se află și sfintele a căror viață a fost legată în mod deosebit de spațiul duhovnicesc al Arhiepiscopiei Râmnicului: Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș, Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi și Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana.
Acestea alcătuiesc o icoană a feminității creștine transfigurate de Harul dumnezeiesc: femeia care iubește, care se roagă, care rabdă, care slujește, care iartă, care se jertfește și care își transformă întreaga existență într-o ofrandă adusă lui Dumnezeu.
Deși aparțin unor epoci și contexte istorice diferite, cele cinci sfinte alcătuiesc împreună o unitate duhovnicească, care relevă împlinirea vocației creștine: îndumnezeirea omului prin conlucrarea cu Harul dumnezeiesc”.
În continuare, stavrofora Teodora Videscu, stareța Mănăstirii Înălțarea Sfintei Cruci – Budești, a prezentat comunicarea „Sfânta Maria Brâncoveanu – chip al credinței mărturisitoare și al jertfei”, în care a reliefat faptul că „în fața încercărilor, fidelitatea față de Mântuitorul Hristos s-a dovedit printr-o statornicie lăuntrică, prin care suferința a fost asumată în lumina credinței”.
Părintele profesor Petre Mateescu, în cadrul comunicării intitulate „Sfânta Cuvioasă Platonida – între vocația familiei și calea sfințeniei”, a prezentat viața și lucrarea culturală, administrativă și duhovnicească a Sfintei Cuvioase Platonida, cunoscută înainte de intrarea în monahism ca Despina Milița, soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab. Prezentarea a evidențiat chipul unei femei care și-a asumat cu responsabilitate atât vocația familială, cât și chemarea către viața duhovnicească. Prin activitatea sa, Sfânta Cuvioasă Platonida s-a remarcat prin sprijinirea culturii și a vieții bisericești, prin grija față de cei aflați în nevoie și printr-o profundă preocupare pentru formarea duhovnicească.
Domnișoara drd. Maria Anastasiu a susținut comunicarea dedicată Sfintei Cuvioase Filofteia de la Pasărea, evidențiind chipul acesteia ca model de viețuire închinată lui Dumnezeu și de statornicie în credință. În cadrul prezentării au fost reliefate principalele momente ale vieții Sfintei Cuvioase Filofteia, precum și dimensiunea duhovnicească a nevoinței sale, prin care s-a înscris în rândul femeilor care au mărturisit, prin întreaga lor existență, iubirea față de Hristos. Tema a pus în lumină valoarea mărturiei sale pentru viața Bisericii și actualitatea exemplului oferit de sfântă, a cărei viețuire cheamă la rugăciune, răbdare și fidelitate față de Dumnezeu.
Un alt chip al nevoinței a fost prezentat de părintele protoiereu dr. Andrei Lucian Ionescu, care a susținut comunicarea „Sfânta Antonia de la Tismana – chip al nevoinței și al rugăciunii”.
Prin comunicările susținute, simpozionul a pus în lumină diferite forme ale răspunsului omului la iubirea lui Dumnezeu: mărturisirea credinței, jertfa, rugăciunea, nevoința și asumarea responsabilă a propriei vocații. Viața sfinților devine ofrandă atunci când întreaga existență este orientată către Dumnezeu și către comuniunea cu El.
