Arhivă

La Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Ierarh Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea au fost comemoraţi luni, 21 februarie, rromii care au murit în lagăre, deportări și robie. Evenimentul a avut loc în contextul împlinirii în ziua de 20 februarie a 166 ani de la Dezrobirea rromilor în Principatele Române de către domnitorul Barbu Știrbei, în 20 februarie 1856. După slujba de pomenire, în Sala „Iosif Episcopul” din cadrul Așezământului „Sfântul Ierarh Calinic” au avut loc o serie de manifestări culturale susținute de către elevii Seminarului Teologic „Sfântul Nicolae” împreună cu elevele clasei de conto Prof. Monica Valentina Scurtu, de la Liceul de Arte „Victor Guleanu”, elevi de la Școala Colonie Nuci și de la Ansamblul „Dor” din Băbeni.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, vineri, 18 februarie, la Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din satul Ciunget, Comuna Mălaia, au avut loc lucrările Cercului pastoral „Valea Lotrului”.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, vineri, 18 februarie, la Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din satul Ciunget, Comuna Mălaia, au avut loc lucrările Cercului pastoral „Valea Lotrului”.

În ziua de joi, 17 februarie 2022, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

În ziua de joi, 17 februarie 2022, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, stareții mănăstirilor din Arhiepiscopia Râmnicului, membrii Permanenței Consiliului Eparhial, părinți din obștea Mănăstirii Frăsinei, preoți profesori și elevi de la Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae” au participat luni, 14 februarie, la slujba de pomenire a Episcopului Gherasim Saffirin, retras în ultimii ani ai vieții în Lavra ctitorită de Sfântul Ierarh Calinic.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, stareții mănăstirilor din Arhiepiscopia Râmnicului, membrii Permanenței Consiliului Eparhial, părinți din obștea Mănăstirii Frăsinei, preoți profesori și elevi de la Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae” au participat luni, 14 februarie, la slujba de pomenire a Episcopului Gherasim Saffirin, retras în ultimii ani ai vieții în Lavra ctitorită de Sfântul Ierarh Calinic.

„Dumnezeu n-a ascultat cuvintele rostite cu mândrie, ci s-a uitat în inima celui care le rostea, şi aceasta era trufașă, chiar osânditoare față de acest vameș și, de aceea, s-a îndurat de vameș, a cărui rugăciune a aflat-o smerită şi înfrântă”, a subliniat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie în Duminica Vameșului și a Fariseului.

„Dumnezeu n-a ascultat cuvintele rostite cu mândrie, ci s-a uitat în inima celui care le rostea, şi aceasta era trufașă, chiar osânditoare față de acest vameș și, de aceea, s-a îndurat de vameș, a cărui rugăciune a aflat-o smerită şi înfrântă”, a subliniat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie în Duminica Vameșului și a Fariseului.

Integrând într-o teologie creştină a istoriei ansamblul vieţii spirituale, Sfântul Grigorie Palama oferă în scrierile sale un fundament eshatologic instituţiei monastice

Integrând într-o teologie creştină a istoriei ansamblul vieţii spirituale, Sfântul Grigorie Palama oferă în scrierile sale un fundament eshatologic instituţiei monastice

„La Slătioara, în cătunul Vioreşti, pe un podeu de pământ cât o palmă de om, se înalţă ca un potir bisericuţa cunoscută în istoria artei medievale româneşti prin Friza potecaşilor. De jur-împrejurul bisericuţei, sub streaşina de şindrilă, ctitorii s-au nemurit călări pe căluţii lor de munte, într-o adevărată cavalcadă unicat în istoria ortodoxismului. Prin Slătioara, la o mie şapte sute şi[...], trecea graniţa cu Austro-Ungaria. Potecaşii erau ţăranii însărcinaţi să apere graniţa, cu caii lor mici, cutreierând potecile înguste de munte care desenau vremelnica ocupaţie. Ei, potecaşii, conduşi de Vătaful de plai Urşanu, au ridicat bisericuţa. Cavalcada lor reprezenta apărarea de către ei a ţării şi, în aceeaşi vreme, apărarea mesei altarului înfăţişând credinţa creştină. Se ştia despre ei că nu-şi ridicau căciulile înalte nici în faţa domnitorului!”  – Dinu Săraru.